REPORTAJ | Cu sufletul amputat de durere… lângă Tătuca. „Numai așa ne mai vedem… că altfel…”

Didi Prodan este primul tricolor care pleacă dintre componenții Generației de Aur, prea devreme, la doar 44 de ani, în urma unui infarct suferit în propria casă, nu înainte de a-și lua bun rămas de la fostul coleg din apărare, Gică Popescu: Bravo, Didi! Te îmbrățișez/ Alături de tine, Gică! Bravo, Gică!!!!! Alături de tine căpitane!!!! Niciunul nu avea să știe că peste câteva minute corpul îi va juca o festă lui Tătuca. Gică Popescu e la căpătâiul lui Didi alături de Viorel Moldovan, Basarab Panduru, Marius Lăcătuș și Mircea Sandu.

„Ultimul loc pe pământ” stă scris pe capela cimitirului din Pipera, acolo unde familia, foștii colegi din Generația de Aur și apropiații îl plâng pe Daniel „Didi” Prodan. Celor doi paznici de la intrarea în cimitir nu le vine să creadă nici măcar la 24 de ore de la dispariția fostului fundaș. Ar vrea să știe că e altcineva: „>>>”.  Rugăciunile de dezlegare și iertare ale preoților te înfioară, tonalitatea urcă și urcă, iar emoția crește, lacrimile nu pot fi stăvilite. Miodrag Belodedici stă retras, pe scările capelei, se uită în gol cu ochii încețoșați de lacrimi. Colegii de la națională s-au oprit în sferturile Campionatului Mondial din 1994, dar abia peste 22 de ani aveau să fie învinși de dispariția lui Didi.

Trece jumătate de ceas de tăcere și suspin, în acordul sumbru al preoților. Se împart bucate date de pomană pentru sufletul decedatului. Familia alături de Gică Popescu, Belodedici și Mircea Sandu rămâne lângă sicriul lui Didi, în timp ce Moldovan și Basarab Panduru ies afară. Fostul atacant își aprinde o țigară, iar o voce se apropie de cei doi foști internaționali: „Numai așa ne mai vedem, altfel nu ne mai vedem”. Nu au replică și apleacă ambii capetele în pământ. „Fiara” a rămas pe teren, azi Lăcătuș  a venit cu familia. E crispat, îndurerat și confuz, un fel de stare generală propagată în jurul sicriului din capelă. 

Moartea lui Didi Prodan i-a tensionat pe toți cei prezenți, i-a demoralizat, iar acum i-a făcut să-și amintească de greutățile zilnice. Ștefania, fiica fostului fotbalist, s-a întors în țară din Olanda, pentru a-l privi încă o dată pe tatăl său. E dezorientată, nu s-a îndepărtat la mai mult de câțiva metri de sicriu și primește vorbele celor care au asistat la ceremonie cu lacrimi în ochi. Din când în când își așează capul pe cel sau cea din fața sa deznădăjduită. Fratele Ștefaniei, Răzvan, a stat în afara capelei pe timpul rugăciunior preoților. Nu a putut intra să-și vadă tatăl nici la finalul lor. Oamenii se apropie de el, îi vorbesc, dar el nu răspunde. Nu plânge, doar schițează niște gesturi, se îmbrățișează, primește condoleanțele și intră în cele din urmă în capelă pentru a fi alături de mama și dsora sa.

Familia l-a plâns pe Didi la capela cimitirului din Pipera, iar suflarea fotbalistică din România vărsă o lacrimă vineri, la Arena Națională, unde trupul neînsuflețit al fostului fundaș a fost adus.