INTERVIU | Doru Isac, singurul selecţioner care nu are în lot jucători de la Academia "Regelui": "Drama cea mare este că societatea acceptă delirul de superioritate al lui Hagi. Poate să fie critic literar şi nimeni nu o să spună nimic"

29 sep 2014 47133 afişări Comentează şi tu Nationala
INTERVIU | Doru Isac, singurul selecţioner care nu are în lot jucători de la Academia "Regelui": "Drama cea mare este că societatea acceptă delirul de superioritate al lui Hagi. Poate să fie critic literar şi nimeni nu o să spună nimic" 3 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7952/13352681/2/prezentare.jpg

Doru Isac, selecţionerul naţionalei sub 19 ani, a acceptat dialogul cu ProSport înainte de debutul oficial al juniorilor în calificările pentru Campionatul European din 2015. În perioada 8-13 octombrie, cei de la under 19 vor întâlni Georgia (echipa gazdă), Cipru şi Muntenegru: "Nu vreau să fiu pesimist, dar trebuie să ne obişnuim cu înfrângerile naţionalelor", recunoaşte Doru Isac.

Selecţionerul a vorbit şi despre eşecul dureros cu 6-0 contra Angliei, dar şi despre Gheorghe Hagi, despre care spune că în trecut ar fi sunat antrenorii de la loturi pentru a-şi impune jucătorii de la Academie: "Ştiţi unde cred eu că greşim? Acest delir de superioritate pe care îl are Hagi este acceptat. El ştie tot. Poate să fie critic literar, să vorbească despre „Iliada”, poate să fie doctor, să vorbească despre patologia cancerului de col uterin, poate să vorbească despre Piţurcă. Că el ştie. Asta este drama cea mare, că îl acceptă societatea românească", este de părere Doru Isac.

"Nu prea vorbesc cu Răzvan Burleanu"

ProSport: Sunteţi un selecţioner atipic. Aţi fost copil de mingi pentru Craiova Maxima şi, dacă ne uităm pe CV-ul dumneavoastră, mai mult aţi studiat fotbalul decât l-aţi jucat. Cine este Doru Isac?
Doru Isac:
Un om normal, în situaţii anormale.

Aţi spus în câteva rânduri faptul că v-aţi făcut un scop din a nu fi cunoscut în România. De ce aţi preferat anonimatul în detrimentul oricărui alt lucru?
Nu m-a interesat România şi nici nu aveam de gând să revin în ţară. Bănuiam că în momentul în care voi face pasul acesta, vor apărea replici de genul <Este un necunoscut> sau <A mai fost şi el pe aici>. E mai sănătos să stai departe de aşa ceva.

Şi totuşi v-aţi depus CV-ul pentru a fi selecţionerul uneia dintre cele patru naţionale de juniori…
A fost mai mult un joc intelectual atunci. În general, sunt ataşat la ideile bune ale oamenilor. Iar campania federaţiei mi s-a părut una teribilă. Şi am zis să încerc şi eu, dar în sensul de ataşare la ideea lor. Că, dacă erau 50 de candidaţi şi îmi mai depuneam şi eu CV-ul, erau 51. Cu cât erau mai mulţi, cu atât aveai şanse mai mari să dai viaţă unei idei.

Vă aşteptaţi să fiţi printre cei aleşi pe banca unei naţionale? Cum a decurs interviul?
Sincer să fiu, a fost o surpriză plăcută. M-am simţit de parcă tocmai dădeam un examen la facultate. Erau şase persoane care puneau întrebări, unele pertinente, altele, între ghilimele, impertinente. Maniera în care s-a desfăşurat interviul a fost chiar interesantă.

Aţi mai vorbit cu preşedintele federaţiei, Răzvan Burleanu, în ultima perioadă de timp?
Nu, nu prea vorbesc cu dânsul. Numai aşa, în cazul în care mai avem ceva de organizat. Dar nu, nu am mai discutat.


La începutul lunii iulie, campania federaţiei, "4 The Future" se afla la final. Doru Isac (foto dreapta) fusese ales pe banca tehnică a naţionalei sub 19 ani. Îl inlocuia pe Ştefan Iovan, cel care fusese dat afară în urma rezultatelor slabe


Când am plecat în Japonia, căutam un model pentru societatea românească de după anii ’90. Eram la poluri opuse atunci şi încă suntem. E adevărat că noi ne luptăm cu greutăţile economice, dar nu avem aceeaşi atitudine faţă de muncă. Niciodată nu suntem noi cei vinovaţi. Arătăm cu degetul către şef, către coleg. Şi se vede asta şi în fotbal.
Doru Isac, selecţioner U19


"Liga 1 nu e pregătită pentru sistemul profesionist cu adevărat"

Aţi lucrat cu Arsene Wenger în Japonia. Cum este el?
E o persoană excepţională, un intelectual, vorbeşte şase limbi străine foarte bine, cunoaşte psihologia, personalitatea şi caracterul fiecărui jucător pe care îl antrenează şi este omul interesat de toate, începând cu pregătirea fizică şi terminând cu nutriţia şi medicamentaţia. Este un om ataşat profesiei pe care o are, o enormitate în acest domeniu.

În 2003 aţi revenit în România şi aţi lucrat alături de Mircea Rednic, la Rapid. Totuşi, după doar câteva luni, aţi părăsit ţara. De ce?
În general, am avut şansa şi confortul, poate chiar răsfăţul vieţii, să fac ceea ce îmi place, cu cine îmi place şi unde îmi place. Atunci am încercat, dar am simţit că e ceva ciudat. Aşa că am plecat.

Urmăriţi meciurile din Liga 1?
Nu.

Aşadar nu o să vă faceţi niciodată un scop din a deveni antrenorul unei echipe din prima ligă din România...
Nu. Nu, nu, nu, nu.

De ce?
În primul rând, nu m-ar alege nimeni. Iar dacă cineva ar vrea să fiu antrenorul echipei lui, probabil că nu ar accepta condiţiile mele. Nu financiare, pentru că în general eu nu îmi negociez contractul, ci ideile. Banii nu mă interesează . În al doilea rând, nu aş accepta ca patronul să mă sune şi să îmi spună ce jucător să bag sau nu pe teren. Mi s-ar părea absurd şi am ajunge la un conflict. Cred că România nu este pregătită încă pentru sistemul profesionist cu adevărat, în care patronii să dea banii şi să spună <Acesta este bugetul, tu eşti managerul, tu răspunzi. Ai rezultate, rămâi. Nu ai rezultate, pleci>. Aşa e într-o lume normală. Dar aici e totul anormal.

După prima fază a selecţiei la naţionala sub 19 ani spuneaţi că fotbalul românesc e bolnav de cancer. Mai credeţi asta şi acum?
Sigur că da. Voiam să cred că nu este adevărat. Dar ultimele rezultate ale echipei sub 21, sub 19, sub 18, sub 17 ani sunt negative. În momentul în care ai un astfel de rezultat şi patru pozitive, spui că se mai întâmplă, mai ales că vorbim aici despre naţionalele de juniori. Dar când sunt atât de multe… Sunt mai mult simptome ale bolii.


Doru Isac a fost asistentul lui Arsene Wenger în Japonia, ţară în care a stat nouă ani, din 1992 şi până în 2001. Apoi a lucrat cu juniorii din Singapore

"Şi dacă mergeam cu 30 de jucători, tot luam bătaie de la englezi"

Aţi pierdut cu 6-0 contra selecţionatei sub 20 de ani a Angliei. Federaţia a postat pe site-ul oficial un comunicat prin care îşi cerea scuze pentru eşec. Cum este, ca selecţioner, să pierzi la un scor atât de mare?
E o ruşine. Până în minutul 57 scorul a fost 0-0. După aceea a început totul. Ne-au dat un gol, ne-am dat noi gol, au avut ei penalty… Şi normal, băieţii au căzut psihic, fizic, pentru că mulţi dintre ei nu au jucat niciodată cu 3.000 de spectatori în tribună sau pe nocturnă. Lotul Angliei era bun, de cel puţin 30 de milioane de euro, cu jucători de la Manchester United, de la Liverpool, de la Chelsea. Ei avut 26 de jucători, noi am avut numai 18. Pentru că na, costă să plăteşti o deplasare. Dar chiar dacă mergeam 30 acolo, tot bătaie luam.

(întrerupe reporterul)

Nici nu am avut cei mai buni jucători la naţională. Anumite cluburi, pe care nu vreau să le numesc, din motive de management, nu au lăsat jucătorii să vină la lot, pentru că aveau meciuri în Liga a 3-a sau a 4-a. Dar oricum, şi dacă veneau cei mai buni, tot bătaie luam.

Spuneaţi că este ruşinos pentru un antrenor să pierzi cu 6-0. Pentru jucători, aşa cum i-aţi simţit, a fost la fel?
Ştiţi ce se întâmplă? Ei au dat tot ce au putut. Nu au putut mai mult, şi-au dat seama de asta. Mie nu îmi este frică să pierd. Din insuccese înveţi. Dar pentru mine este ruşinos, pentru că oamenii mă întreabă cum de am pierdut cu 6-0. S-a auzit şi până în America, loc în care eu locuiesc. M-au tachinat prietenii: <O, şase! Ai luat cam puţine!>.

"Le-am spus jucătorilor să strângă sticlele cu apă şi le-au pus în autocar"

Presupun că, în principiu, aţi stabilit componenţa echipei sub 19 ani. Cum sunt băieţii? Au cei şapte ani de acasă sau nu, sunt dependenţi de tehnologie, vă fac probleme în cantonament?
La început, fără să îi cunosc pe copii, am auzit profesori, doctori, magazioneri spunând că sunt nişte nenorociţi. Dar nu este adevărat. Nu cred că tânărul roman are ceva rău în el. Chiar are un fond bun, o armonie sufletească, o generozitate sufletească. Noi suntem cei vinovaţi, oamenii care compun sistemul. Ei nu reprezintă decât efectul. Nu am avut nicio problemă cu ei, chiar mă bucur teribil de mult de evoluţia lor ca educaţie. Trebuie să înveţe. Am fost şi eu surprins când am ajuns în cantonament, nu zic nu: <Măi, nea cutare, unde e sala unde putem să facem şi noi o tablă?> sau <De unde putem să cumpărăm şi noi o Cola? Şi, dacă se poate, aia de doi litri> sau să îi văd cum adversarii au lovitură de la 11 metri şi ei vin la margine să bea apă.

Ăsta este adevărul, s-au întâmplat cazuri. Dar dacă le spui, îi educi, se schimbă. Bineînţeles că în fiecare zi apare câte o surpriză, dar nu mai sunt atât de multe. Le faci o dată o observaţie, a doua oară nu mai fac.

(întrerupe iar reporterul)

Ieri, au lăsat în sala de refacere sticlele cu apă. Le-am spus să le strângă, le-au luat, dar unde credeţi că le-au pus? În autocar. Bun, asta ieri. Azi, aceeaşi situaţie: sticle cu apă în sala de refacere. Eu le-am spus că îi aştept în autocar, că vreau să se grăbească. Să ştiţi că le-au luat şi le-au pus la coş. Fără să le zic eu ceva. Mă prefăceam că mă uit la brazi, la natură. Nu există un fond rău la aceşti copii. Trebuiesc educaţi. Eu cred că tânărul român are valoarea umană europeană.

Ar trebui să nu ne mai surprindă înfrângerile naţionalelor?
Da. Nu vreau să fiu pesimist, dar trebuie să ne obişnuim.


Gheorghe Hagi l-a atacat pe Doru Isac imediat după conferinţa de presă din august, când selecţionerul naţionalei sub 19 ani a vorbit despre calitatea slabă a selecţiei


E super sofisticat băiatul ăsta, adică atât de mult filosofează fotbalul că la un moment dat îi scapă lucrurile simple şi de bază. El e bine intenţionat, a făcut studii, dar nu cred că rezistă în fotbal românesc.
Mircea Rădulescu, fost director al Şcolii de Antrenori

A jucat el vreun meci Champions League, de ştie ce înseamnă meciurile astea? Are turnee finale jucate sau vreo 300 de meciuri în prima ligă de ştie cu ce se mănâncă lucrul ăsta? Să vedem faptele! El spune că nu avem nimic pentru că vrea să stea liniştit, a văzut că are mult de muncă. Eu am jucători buni, care au bătut pe Real Madrid, pe Inter. Noi avem rezultate, el stă şi vorbeşte.
Gheorghe Hagi, finanţator Viitorul


"Drama cea mai mare este că societatea românească îl acceptă pe Hagi"

Aţi avut o singură conferinţă de presă, dar aţi reuşit să fiţi atacat de două persoane din fotbalul românesc. Primul a fost Mircea Rădulescu, iar cel de-al doilea a fost Hagi.
Eu, sincer să vă spun, nu am citit nici ce a spus domnul profesor, nici ce a spus Hagi. Sigur că fiecare om are dreptul lui la libera exprimare. Sunt idei pe care ei le-au manifestat, sunt ale lor, nu îi dau dreptate niciunuia dintre ei. Nu îmi rămâne decât să îi felicit că îşi exprimă ideile. Dar altfel, nu vreau să intru într-o polemică. Folosofia fotbalului este unică şi nu am descoperit-o eu. Eu nu spun lucruri ca să fac plăcere cuiva, spun nişte adevăruri.

Eu, în tot ce am zis, m-am referit la fotbalul românesc. Nu la Academia lui Hagi, nu la cea a Ardealului sau Turdei. Când am spus asta, m-am referit la toate şcolile, toate cluburile, chiar dacă unele dintre ele au fost avantajate în trecut. Să ştiţi că eu l-am iubit pe jucătorul Hagi, l-am respectat, am fost fanul lui. Dar ca antrenor nu îl cunosc, nu l-am descoperit încă. Chiar m-aş bucura şi îi urez din tot sufletul să reuşească. Sigur, el are un proiect privat, e afacerea lui şi normal că o protejează. Dar afacerea lui nu reprezintă interesul naţionalei. E a lui şi atât.

Ştiţi unde cred eu că greşim? Acest delir de superioritate pe care îl are Hagi este acceptat. El ştie tot. Poate să fie critic literar, să vorbească despre „Iliada”, poate să fie doctor, să vorbească despre patologia cancerului de col uterin, poate să vorbească despre Piţurcă. Că el ştie. Asta este drama cea mare, că îl acceptă societatea românească. Dar nu am nimic cu el şi să dea Domnul să reuşească, să fie sănătos, să devină ceea ce şi-a dorit el, nu numai patron, ci şi un bun antrenor.


Nu am venit în România să fiu utilizabil. Am venit în România să fiu util.
Doru Isac, selecţioner U19


"Eu nu sunt selecţionerul care să îi răspundă lui Hagi la telefon şi să primească ordine"

Dumneavoastră aveţi în lot vreun jucător de la Academia lui Hagi?
Nu, nu.

De ce?
Eu nu sunt selecţionerul care să îi răspundă la telefon lui Hagi şi care să primească ordine <Ia-l pe ăla, pe ăla şi pe ăla>. O fi fost aşa obişnuit, dar nu ţine cu mine. Eu nu am venit în România să intru în contradicţii. Am venit să excelez. Atât cât pot, în limitele mele. Sigur, mai greşesc şi eu, dar din eşecuri înveţi. În general, îmi văd de treburile mele şi am atât de  multe de aflat, încât mi-e greu să iau lecţii de la Hagi.

Urmează turneul de calificare la Turul de Elită pentru echipa sub 19 ani. Ar trebui să sperăm într-un succes sau nu?
Eu sunt un luptător. Nu numai pe terenul de fotbal, dar şi în viaţă. Şi cred că cei care doresc, cei care  muncesc, cei care se bat pot reuşi. Şi, sigur, avem şansele noastre. Pornim fiecare meci de la 50% - 50%. Niciodată nu consider că noi avem mai puţin şi adversarul mai mult. Dar sigur că este posibil.

Dacă ar fi să nu ne calificăm, vă daţi demisia din funcţia de selecţioner?
Sigur. Eu cred că antrenorul are un cod de onoare. Lăsând la o parte contractul, lăsând la o parte faptul că toţi avem o familie, că toţi trebuie să aducem o pâine acasă… Meseria de antrenor are ceva din codul samurailor de onoare. În momentul în care ai pierdut, este normal să laşi locul altcuiva, să ajuţi ca cel care vine să continue şi să aibă rezultate. Sunt deja pregătit.

În lotul actual de sub 19 ani, avem un jucător bun, care peste ani să fie important pentru naţionala mare?
Da, să ştiţi că sunt mulţi care au potenţial, dar e păcat că nu se lucrează cu el. La meciurile pe care le-am avut în Luxemburg, un club mare din Europa s-a interest de trei-patru jucători de la lot. Dar problema rămâne mentală. Imaginaţi-vă că un fotbalist are o anumită calitate tehnică, tactică, fizică. Mental însă, este zero.


E greu pentru familie, dar mă înţeleg că trebuie să stau departe pentru o perioadă. E greu şi pentru mine, dar vreau să fac o treabă bună aici.
Doru Isac, selecţioner U19


 

http://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/interviu-doru-isac-singurul-selectioner-lot-jucatori-academia-regelui-drama-cea-mare-societatea-accepta-delirul-superioritate-hagi-fie-critic-literar-nimeni-spuna-nimic-13352681
13352681
comments powered by Disqus
Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
ANUNŢ EXPLOZIV cu două zile înainte de alegeri. Unul dintre cei mai puternici oameni din România transmite un MESAJ DEVASTATOR. „Nu, nu e din greşeală”