Interviu cu Ricketts:** ‘Poli a făcut o afacere bună cu mine’

Tosaint Ricketts e absolvent de facultate, are o diplomă în
managementul de business și afimă că nu va dezamăgi la
Timișoara

Cu un prenume care aduce aminte de sprinterii jamaicani și cu un
nume pe care îl știe toată Timișoara după ce i-a marcat trei goluri
în dubla europeană cu finlandezii de la Mypa, Tosaint Ricketts e
gata să „rupă norii” la Poli. Și după ce a debutat cu o „dublă”,
ne-a explicat cum e fotbalul în Canada, ce știe despre România și
de ce trebuie să-i dea de băut lui Taborda.

Când te-ai apucat de fotbal și cum de ai ajuns să joci în
Finlanda?
Am început să joc fotbal destul de târziu, pe la 14 ani, în Canada.
La scurt timp, am fost convocat la naționala de juniori, lucrurile
s-au întâmplat foarte rapid la începutul carierei mele. Educația e
foarte importantă la mine în familie, am obținut o bursă la
University of Green Bay, Wisconsin, în S.U.A., unde am jucat timp
de patru ani. Am jucat pentru națională la Cupa Mondială Under 20
și în calificările pentru jocurile olimpice Under 23. Apoi, am fost
văzut de un impresar care mi-a căutat cluburi la care să joc și
astfel am ajuns în Finlanda.

Ce facultate ai absolvit?
Managementul afacerilor. După ce termin de jucat fotbal, vreau să
mă ocup de afacerile familiei mele, avem două restaurante și trei
magazine. Și sper că Poli a făcut o afacere bună cu mine, eu așa
zic (n.r. râde).

La ce nivel e fotbalul în Canada?
E în creștere, an de an devine tot mai bun și mai popular, iar
numărul echipelor este în creștere.

La echipa națională ai fost vreodată convocat?
Nu m-au mai sunat de aproximativ un an. Sunt în perioada de trecere
de la tineret la echipa mare. Am o singură convocare la un meci al
primei reprezentative, dar nu am jucat atunci, am fost doar
rezervă.

Ce știai despre România înainte să vii aici?
Nu știam mai nimic, știam doar de Poli, pentru că am jucat
împotriva lor. Când eram în Canada, nu știam nimic despre fotbalul
românesc, iar despre țară știam foarte puține lucruri. Am câțiva
prieteni români, cu care am fost coleg la liceu. Am luat legătura
cu ei după ce am fost aproape de a semna cu Poli, mi-au spus că
orașul e frumos și că oamenii din Timișoara iubesc fotbalul.

Ce post îți convine cel mai mult să joci?
Îmi place să joc atacant. Uneori, am jucat și extremă dreaptă, dacă
va fi nevoie, voi juca și acolo, dar cel mai bine mă simt ca
atacant.

Cum ți se pare Poli în comparație cu celelalte echipe la
care ai jucat?
E un nivel diferit, simt că aici pot să mă dezvolt ca fotbalist și
să joc mai bine. A fost bine și în Finlanda, însă după doi ani
acolo am încetat să mai cresc în valoare. Aici pot crește, e o
atmosferă foarte prielnică.

Unde visezi să ajungi în viitor?
Îmi place liga spaniolă. Barcelona este echipa mea preferată.

Ai vreun model de jucător?
Îmi plac atacanții rapizi, care se mișcă mult pe teren. De exemplu,
Theo Walcott.

Care sunt cei mai buni prieteni ai tăi de la
Poli?
Sunt prieten bun cu Rafael și Helder. Eu vorbesc puțină spaniolă și
portugheză.

Câte limbi cunoști?
În afară de engleză, pot să vorbesc finlandeză, spaniolă și
portugheză. Destul de bine încât să port o conversație.

Mai sunt la modă glumele despre golurile pe care le-ai
înscris pentru MyPa la Timișoara?
Nu prea, s-au cam învechit. La început, Taborda îmi tot spunea:
„Ricky, trebuie să îmi dai de băut”. E un bun mod de a mă acomoda
cu echipa.

Cât de multe știi despre Liga I și șansele de a lua
titlul?
Suntem la cinci puncte de lider și cred că avem o șansă importantă
de a câștiga primul titlu din istoria clubului. Știu că suporterii
sunt foarte fanatici la Poli, merită să lupți pentru ei

Foto: Istvan Szazs
(Debrecen)