Ce faci, Henrique? Ce se întâmplă cu tine. În 2013 ai marcat cinci goluri, în 2014 nu ai reușit să înscrii. Cu Astra ai fost în tribună, nici măcar rezervă… (oftează) Sunt foarte trist pentru că n-am jucat deloc în ultima etapă, cu Astra. Am fost scos din echipă fără niciun fel de explicație. Totuși, am vorbit astăzi (n.r: ieri) cu antrenorul și se pare că problema s-ar fi rezolvat și voi fi din nou pe foaia de joc, săptămâna aceasta.
Din ce cauză n-ai jucat? Domnul Lienen mi-a spus că aș avea două kilograme în plus la greutate, ceea ce nu este adevărat. Am aceeași greutate ca atunci când am venit în România, adică 82 de kilograme, nu știu de unde a reieșit că m-aș fi îngrășat.
Poate pentru că ai ratat prima parte a pregătirii de iarnă? Nici vorbă. Hai să lămurim și acest aspect pentru că au apărut tot felul de variante. Eu am tăcut, mi-am văzut de treabă, însă nu pot să mai rezist și să țin în mine. Într-adevăr, mi s-a reproșat și faptul că am ajuns cu zece zile mai târziu în cantonamentul din Spania, dar aici nu este vina mea. I-am explicat lui Mister că ce mi s-a întâmplat în iarnă, cu viza, n-a fost problema mea, ci a clubului care n-a fost capabil să-mi rezolve actele până când urma să mă întorc eu din Brazilia.
S-a spus că nu ai avut contractul cu tine, că tu ești vinovat pentru situația de atunci… Nici vorbă. A fost un moment foarte greu pentru mine. Am plecat din Brazilia, la finalul vacanței, în timp util pentru a ajunge la reunire. Am făcut o escală la Roma, apoi când am ajuns în București, după 14 ore de zbor, cei de la Poliția de Frontieră mi-au cerut actele pentru verificare. Nu a fost adevărat că nu am avut contractul cu mine, dânșii chiar pe contract s-au uitat, apoi pe pașaport și au constatat că stătusem în România din septembrie până în decembrie fără viza necesară oricărui străin. Mi-au zis > și mi-au interzis intrarea în România.
Bun. Ce a urmat apoi? În 10 minute m-au urcat într-un avion spre Roma. Nu-mi venea să cred ce mi se întâmplă, nu puteam realiza că mă întorc într-un loc de unde plecasem cu câteva ore înainte, fără să pot lua legătura cu cineva apropiat mie. La Roma, am stat închis într-o încăpere, alături de încă patru persoane, în jur de 20 de ore. Fără să mănânc ceva, fără să beau apă, fără să pot vorbi cu familia la telefon. A fost un coșmar, vă rog să mă credeți.
Care a fost reacția familiei când te-a văzut înapoi acasă, pe neașteptate? Primul lucru pe care l-am zis, când am intrat pe ușă, a fost: „mă las de fotbal”. M-am culcat și am dormit o zi întreagă. Pur și simplu nu mai voiam să aud de fotbal, de Oțelul, de nimic… Apoi am discutat cu familia și mama mi-a spus că sunt singura ei sursă de venit și am hotărât să mă întorc. Eu îmi întrețin părinții și frații. Mama, săraca, era disperată, plângea întruna.
„Nu mai vrem să fim mințiți!”
Revenind la situația actuală. Cât de greu îți este să joci cu atâtea luni de întârzieri salariale? Sunt aproape patru luni de când nu am mai primit vreun ban. Și situația este cu atât mai complicată cu cât eu trebuie să trimit bani acasă, în Brazilia. Repet, mama mea e disperată pentru că de patru luni nu le-am mai dat nimic. Iar pentru noi e foarte greu. E o situație apăsătoare pe care oricât de mult am vrea s-o ignorăm, nu avem cum. Eu sunt de șase luni aici și n-am mai fost plătit de patru, deci am jucat doar pentru două luni, nu? E cumplit de greu și de dezamăgitor pentru că noi, străinii, plecăm de acasă cu gândul la familiile noastre, la cum să ne facem un viitor mai bun, iar când se întâmplă lucruri de genul acesta, mie cel puțin, nu-mi vine decât să plec înapoi acasă și să mă las de tot.
Nu te-ai gândit să depui memoriu. Colegii tăi, Sîrghi și Astafei au făcut-o deja… Sincer, am vrut și eu acest lucru, dar am discutat cu ai mei și am zis să mai aștept încă o săptămână. Conducerea ne spune la fiecare început de săptămână că până la următorul joc vom avea salariile plătite, dar nu se dovedesc a fi decât minciuni.
V-ați dori să-l aveți pe patron mai aproape de voi? Sincer, în acest moment nu ne dorim decât să ni se spună doar adevărul. Să ni se spună în față că avem probleme și să ni se dea o dată concretă a plății. Nu să ne ducă cu vorba de pe o zi pe alta. Noi suntem conștienți de faptul că Narcis Răducan încearcă să ne ajute, că nu el este vinovat și îi mulțumim pentru sprijin, însă am vrea ca patronul să țină cont și de noi, măcar puțin. Toți vorbim despre asta în vestiar și suntem extrem de supărați pentru că nu putem să ne facem vreun plan de viitor.
Ce planuri ai în viitor? Contractul tău se sfârșește în vară… Da. Și încă un aspect pe care vreau să-l lămuresc. Nu este adevărat că nu am jucat cu Astra pentru că nu am semnat prelungirea contractului. Până acum nu a venit cineva să-mi facă o ofertă.
Și dacă o vor face, vei continua la Oțelul? În condițiile astea, cu siguranță nu. M-am adaptat foarte bine în România și n-aș vrea să plec de aici. Sper ca rezultatele și evoluțiile mele să fie văzute și să pot continua în Liga I și din vară. Cât despre Oțelul, mă voi gândi foarte bine înainte de a mai face un pas.
Dacă atmosfera e atât de apăsătoare, măcar egalul cu Astra v-a mai ridicat moralul? Da, acesta a fost singurul lucru bun din ultima perioadă. Misiunea noastră e să câștigăm, suntem ambițioși și vrem să trecem peste această presiune și peste pasa proastă în care ne aflăm. Chiar și fără bani, vă asigurăm că atunci când intrăm pe teren, uităm complet de acest lucru și ne concentrăm doar pentru a da totul din noi. Zilnic vorbim de faptul că trebuie să urcăm în clasament.
Foto: Ionatan Țuțu
„E cumplit de greu și de dezamăgitor pentru că noi, străinii, plecăm de acasă cu gândul la familiile noastre, la cum să ne facem un viitor mai bun, iar când se întâmplă lucruri din astea, mie cel puțin, nu-mi vine decât să plec înapoi acasă și să mă las de tot”
Henrique de Jesus Bernardo, atacant Oțelul
5 goluri a înscris Henrique pentru Oțelul, în cele 15 partide disputate în acest sezon
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER