ADEVĂ‚RUL CIFRELOR | Steaua și Dinamo rămân de departe echipele cu cei mai mulți suporteri. După audiență, Rapid, Oțelul și „U” meritau să se salveze. Câte mari orașe lipsesc din Liga 1 în sezonul viitor

Dinamo a câștigat „la mustață” turul, dar Steaua a revenit în sezonul de primăvară și a reușit să ia titlul și la numărul de spectatori înregistrat în sezonul 2014-2015 al Ligii 1 la fotbal. Datele arată că, dincolo de toate problemele pe care le au (Steaua – de identitate, Dinamo – cu rezultatele sportive), cele două cluburi continuă să domine autoritar fotbalul românesc la popularitate și, mai ales, fidelitate a suporterilor.

Steaua, minime istorice pe stadioane. Echipa lui Becali a fost însă salvată de suspansul din finalul sezonului

Cu un total de 233.870 de spectatori care au venit în tribune de-a lungul campionatului, Steaua a câștigat datorită numărului aproape egal de fani prezenți la meciuri în tur și în retur. Media a fost afectată însă în ambele jumătăți de campionat de unele conjuncturi. În toamnă, echipa lui Gâlcă a jucat trei meciuri pe propriul teren fără spectatori în urma sancțiunilor dictate de Comisia de Disciplină pentru diverse acțiuni produse tot de suporterii din tribune. În retur, pierderea brandului, conflictul cu Armata, înlocuirea siglei și redenumirea echipei (FCSB) în înscrisuri au dus la o mare scădere a audienței. Boicotată de galerie și de suporterii vechi care s-au simțit jigniți de declarațiile disprețuitoare ale patronului („O să vedeți cât face sigla, mai mult de 5.000 de euro nu va da nimeni”), FCSB a înregistrat o asistență ridicolă la unele meciuri jucate acasă: 3.000 de oameni cu Viitorul (etapa 23), 2.000 cu Oțelul (etapa 27) și chiar 1.000 cu Concordia (etapa 31)!

„Roș-albaștrii” și-au salvat postura de cea mai iubită echipă tot datorită unei conjuncturi. Prinsă în finalul de sezon într-o luptă acerbă pentru titlu cu Târgu Mureș, echipa lui Gigi Becali a avut câteva meciuri cu mulți oameni în tribune: peste 14.000 la Cluj, cu „U”, peste 15.000 acasă, cu ASA, aproape 26.000 în deplasare, cu Dinamo, 10.000 în ultima etapă, la Iași.

Dinamo – trasă în jos, în retur, de rezultate. Craiova – dată înapoi de demolarea bătrânului „Central” și mutarea pe „Extensiv”

Dinamo a fost foarte aproape să dea lovitura și să cucerească titlul de echipa cu cei mai mulți spectatori în tribune în sezonul încheiat. Numai rezultatele sportive catastrofale ale „roș-albilor” au pus frână, în cele din urmă, numărului de suporteri veniți la stadion. Dinamo a încheiat turul pe primul loc, cu un total de 118.316 spectatori, 2.000 peste marea rivală Steaua. Lipsa de rezultate, jocul foarte slab al echipei și agitația de la club, încununate cu scandalul de la derby-ul cu Steaua, când Bărboianu a fost dat afară sub acuzația că a trântit meciul, au tras în jos media de spectatori. În retur, Dinamo a avut cu 23.000 de oameni mai puțin în tribune față de sezonul de toamnă. Chiar și așa, în final Dinamo a adus în tribune 213.960 de oameni și a ocupat locul secund, la o distanță uriașă față de ultima echipă de pe podium, Petrolul.

Foamea de fotbal a craiovenilor s-a dovedit mai puternică decât lehamitea creată de scandalurile pe brandul „Universitatea”. „Craiolguța”, noua grupare CSU creată pentru a înlocui adevărata Universitatea rămasă o fantomă în proprietarea lui Adrian Mititelu, a atras în tribune, de-a lungul campionatului, 166.400 de spectatori. Numărul lor putea fi mult mai mare, dar mutarea echipei pe arena „Extensiv”, odată cu demolarea vechiului stadion „Central”, a prăbușit audiența. La ultimele trei meciuri acasă, cu Brașov (etapa 29), Iași (31) și CFR (34), au fost, în total, 4.500 de spectatori. Până în acel moment, în precedentele 5 partide jucate acasă în retur fuseseră 25.000 de spectatori.

Rapid – pe 6, Oțelul – pe 7

De remarcat este locul Rapidului – 6. Giuleștenii au strâns 152.426 de oameni în tribune, dar performanța lor n-a fost influențată de jocul lamentabil (echipa a și retrogradat, de altfel), ci de problemele pe care le are stadionul „Valentin Stănescu”. În tur, din cauza pericolului de prăbușire a tribunelor, la multe meciuri jucate acasă nu au fost permiși mai mult de 3.000 de spectatori. Jandarmeria a ridicat o parte din restricții în retur și media urcat imediat spre 7-8.000. Ținând cont că în sezonul de primăvară au fost aproape 90.000 de oameni la stadion când a jucat Rapid, probabil că în condiții normale „feroviarii” ar fi luat „bronzul” la audiență.  

Notabilă este și asistența de care s-a bucurat o altă echipă retrogradată, Oțelul. Gălățenii au strâns în tribune, în total, 121.463 de spectatori și au terminat pe locul 7 la audiență. Faptul că oamenii au continuat să vină la meciuri în Galați chiar și după ce echipa retrogradase matematic spune multe despre popularitatea fotbalului în orașul dunărean și mai ales despre fidelitatea față de echipă. În etapele 32 și 33, cu două echipe de asemenea retrogradate (Ceahlăul și „U”), Oțelul a avut 4.500 și, respectiv, 4.000 de spectatori.

Dacă interesul stârnit printre iubitorii de fotbal ar fi contat în stabilirea echipelor retrogradate, drumul Ligii 2 ar fi fost luat de Pandurii, Concordia, Gaz Metan, Ceahlăul, Brașov și Viitorul.
În cazul gorjenilor, s-ar fi putut vorbi de o luptă pierdută pe muchie de cuțit cu Astra și CFR Cluj, ocupantele locurilor 12 și 11 datorită unui număr infim de spectatori în plus. Celelalte cinci echipe au însă o medie de-a dreptul rușinoasă, care nu le justifică în niciun fel existența în prima ligă. Până și numărul ridicol de spectatori pe care au reușit să-l strângă în final aceste cluburi li se datorează, în principal, adversarilor. Viitorul are aproape 40.000 de spectatori în retur (69.860 în tot campionatul) pentru că în deplasarea de la Târgu Mureș au fost 7.500 de oameni, la Oțelul – 5.000, la Petrolul – 4.500, iar la meciul din Giulești, cu Rapid – 8.000. Când ai, într-un întreg sezon, doar 13.900 de spectatori pe propriul teren, adică o asistență medie de 817,65 oameni de partidă, se naște întrebarea – ținând cont că vorbim de prima ligă – pentru cine joci și pe cine reprezinți ca echipă.

Echipe pe care nu vrea nimeni să le vadă

Plecând de la aceste cifre se pot face niște previziuni despre felul în care va arăta Liga 1 în noul sezon, când campionatul, la inițiativa lui Iorgulescu, va număra 14 formații. Viitorul și Chiajna vor continua să facă stadioane goale. Li se va alătura, foarte probabil, Voluntari, echipă care încearcă acum să-și mărească numărul de locuri pe stadionul propriu astfel încât să atingă numărul minim obligatoriu în Liga 1. Cealaltă nou-promovată, ACS Poli Timișoara, are potențial de audiență, deși este doar o clonă, la fel ca și CSU Craiova. Timișoara rămâne, orice s-ar spune, un oraș care iubește fotbalul.

Pandurii va juca în sezonul următor la Turnu Severin, pentru că stadionul din Târgu Jiu va fi demolat și reconstruit. Nu se știe cât de atractivă va fi Liga 1 pentru severineni.

Nici Astra n-a convins giurgiuvenii să vină în număr mare. La fel ca și alte echipe, majoritatea spectatorilor a fost înregistrată la meciurile din deplasare.

Deloc suprinzător, în topul meciurilor cu cea mai mare asistență tronează derby-urile Steaua-Dinamo și Dinamo-Steaua, ambele jucate pe Arena Națională. Nu sunt dubii că, dacă Dinamo n-ar fi fost în insolvență și ar fi jucat pentru vreun obiectiv, numărul spectatorilor ar fi fost și mai mare.

Steaua e prezentă în 7 din primele 10 meciuri ca număr de spectatori. Dinamo și Craiova – în câte 3, Petrolul – în 2. După cum se poate observa, 6 dintre cele mai văzute 10 meciuri s-au jucat în tur.

La polul opus ne întâlnim din nou cu Viitorul. Nu se știe cum, echipa lui Hagi a reușit să piardă primele două locuri la capitolul „cei mai puțini spectatori”. A răzbit însă cu cantitatea, deținând 4 din primele 10 locuri de la coadă, toate meciurile fiind pe teren propriu. Urmează colega de suferință de pe sinteticul din Chiajna, Concordia, cu 3 meciuri în top 10, care deține recordul negativ al Ligii 1 – 100 de spectatori în etapa a 16-a, la meciul cu Gaz Metan. Cu această contraperformanță, cele două au reușit să detroneze meciul Brașov-Iași, care în etapa a 10-a strânsese în tribune 150 de oameni.

 

Opt din primele 14 orașe ale României nu vor avea echipe în Liga 1

În acest context, rămâne de văzut dacă noul format al Ligii 1, cu trei părți distincte – tur, retur și play-off/play-out -, va reuși să compenseze „mâinile moarte” din campionat.

La startul sezonului 2015/2016, 5 din primele cele mai bogate 14 județe ale României nu vor avea echipe în Liga 1. Lipsesc Brașov, Argeș, Arad, Bihor și Sibiu.

Dintre primele cele mai populate 14 orașe ale țării, peste jumătate vor absenta din Liga 1: Constanța, Brașov, Galați, Oradea, Brăila, Arad, Pitești și Sibiu. Vor fi prezente, în schimb, localitățile Ovidiu (unde se mută Viitorul), cu 13.000 de locuitori, și Chiajna, cu 4.500.

Privită din perspectiva regiunilor istorice, Liga 1 va avea două echipe din Oltenia (CSU Craiova și Pandurii), șase echipe din Muntenia (FCSB, Dinamo, Petrolul, Astra, Chiajna și Voluntari), una din Dobrogea (dacă Viitorul se mută în localitatea Ovidiu), două din Moldova (Iași și Botoșani), două din Transilvania (CFR Cluj și ASA Tg. Mureș) și una din Banat (ACS Timișoara). Lipsesc de pe harta Ligii 1 regiunile Bucovina, Maramureș și Crișana.

Notă: În cazul echipei lui Hagi, nici în acest sezon nu este cert unde va juca. Viitorul și-a anunțat intenția de a se muta de la Chiajna la Ovidiu, lângă Constanța, însă stadionul nu e gata și e posibil ca primele meciuri să se joace la Giurgiu.