Fotbalul românesc interbelic a reușit ca în decursul a doar 20 de ani să se ridice de la zero până la a reuși trei participări consecutive la Campionatele Mondiale din perioada dintre cele două conflagrații mondiale și chiar să reușească un 1-1, pe teren propriu, cu celebra echipă a Ungariei. Din păcate, după începerea ostilităților, activitatea competițională s-a întrerupt în România deși, într-o primă fază cel puțin, războiul s-a dus departe de frontierele țării. Nu același lucru s-a întâmplat în Ungaria, unde s-a jucat fotbal neîntrerupt până la ocuparea teritoriului maghiar de către trupele române și sovietice. Este și acesta unul dintre motivele pentru care mulți jucători de origine ungară trec în Ardealul ocupat de hortyști și aleg să-și continue cariera. Și asta, nu neapărat pentru că se considerau unguri mai mult decât români. Am spune că erau posibile trei opțiuni, toate fiind adjudecate de către cei mai mari jucători ai vremii: Iuliu Bodola trece în Ungaria și își continuă cariera la CAO Oradea, cu care câștigă un titlu de campion al Ungariei și devine chiar golgeter al campionatului maghiar. Asta, după ce reușise performanțe similare și în România. Nu vom mai insista pe cazul Bodola, am făcut-o de mai multe ori în trecut, să spunem doar că omul a ales într-un mod care, în zilele noastre, ar putea fi tradus prin „politically incorrect”. A doua soluție o oferă rapidistul Giussy Baratky care, deși maghiar la origine, alege să rămână în România. Lucru care a fost apreciat de români, dar și de noii guvernanți comuniști de după 1945. Dar, deși a ales „politically correct”, „Minunea Blondă” pierde ani buni din carieră, drept pentru care la reluarea competițiilor sportive în România, după încheierea războiului, era un jucător aproape terminat. A mai fost și a treia posibilitate, și este chiar cea aleasă de către Rici Auer, coechipierul lui Giussy de la Rapid. Și anume, neimplicarea. Omul își agață ghetele în cui, pleacă în Ungaria, dar nu va mai juca niciodată fotbal. Nici pentru România, nici pentru Ungaria, nici pentru vreun club românesc și nici pentru vreunul maghiar.
Cine a fost Istvan Avar?
Avar, după cum îi arată și numele, a fost un fotbalist de origine secuiască, dar de limbă maghiară, secuii fiind, după cum se spune, un trib supus de veacuri ungurilor și care și-au pierdut propria limbă. Născut în Imperiul Austro-Ungar, la Arad, va debuta, ca fotbalist român în naționala noastră, sub numele de Ștefan Auer. Nu este românizarea numelui său original, ci germanizarea lui și nu știm nimic despre acest fenomen. Cert este că, după ce evoluează șase sezoane consecutive la AMEFA Arad, pleacă în Ungaria, la Ujpest are șansa să prindă o generație de excepție a fotbalului din țara vecină. Evoluează acolo timp de 10 sezoane, câștigă campionate, Mitropa Cup (echivalentul CCE în varianta interbelică) și Coupe des Nations, un fel de Ligă a Campionilor, subiect despre care vom scrie mai pe larg în finalul articolului. I se acordă cetățenia maghiară și va evolua la CM din 1934, unde naționala țării sale de adopție va fi oprită, în sferturile de finală, de marele Wunderteam austriac, cu Sindelaar în zi de grație. După perioada Ujpest revine în țară, la Rapid, unde va avea șansa să evolueze în prima mare echipă a Rapidului, bătrânii spunând că a fost chiar peste cea a lui Puiu Ionescu și Niki Dumitriu. Aici cucerește patru cupe consecutive cu Rapid, mai câștigă un titlu de golgeter al Rapidului și ajunge până în finala Cupei Europei Centrale, după ce giuleștenii trec chiar de Ujpest, fosta echipă a lui Auer, acesta din urmă marcând unul dintre golurile unei victorii care a făcut senzație în Europa. Din păcate, aceasta nu se va mai disputa, oficial din cauza războiului, neoficial pentru că lui Ferencvaros i-a fost frică de întâlnirea cu Rapid, aceștia din urmă agreînd chiar varianta unui singur meci la Budapesta!
Rici aruncă banderola
Auer își ia adio de la Rapid, dispută un meci de adio pe Giulești la sfârșitul căruia un stadion arhiplin îi scandează numele, pleacă în Ungaria și se lasă de fotbal. Ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă să nu se dispute nicio competiție oficială timp de cinci ani de zile, vă atragem atenția că la primul amical de după război, disputat la… Budapesta, am fost învinși cu scorul de 9-0, cea mai grea înfrângere din istoria naționalei. Și asta, după ce, doar cu câțiva ani mai înainte, terminam la egalitate cu aceeași formație. Ce-i drept, în 1945, în naționala vecinilor noștri își făcuse apariția un anume Ferenc Puskas… Revenind la Auer, să spunem că și el, la fel ca alte nume celebre, a jucat și pentru România, și pentru Ungaria. A evoluat și la cluburi românești, și la cluburi maghiare. A obținut performanțe pe plan intern și internațional atât cu Ujpest Budapesta, cât și cu Rapid București. Nu s-a născut în România, nu a murit în România. A fost, deci, mai mult român sau mai mult ungur? Să mai spunem că a fost și golgeterul Cupei Europei Centrale și, ca să nu credeți că era floare la ureche, vă vom da lista completă a celor care au marcat cele mai multe goluri în fiecare ediție interbelică:
Mitropa Cup
1927 Josef Silný (Sparta Praha) 5 1928 József Takács (Ferencváros Budapest) 10 1929 Stefan Auer (Újpest) 10 1930 Giuseppe Meazza (Ambrosiana) 7 1931 Heinrich Hiltl (Wiener AC) 7 1932 Renato Cesarini (Juventus) 5 1933 Raimundo Orsi (Juventus) 5 František Kloz (Sparta Praha) 5 Giuseppe Meazza (Ambrosiana-Inter) 5 Mathias Sindelar (Austria Wien) 5 1934 Carlo Reguzzoni (Bologna) 10 1935 György Sárosi (Ferencváros Budapest) 9 1936 Giuseppe Meazza (Ambrosiana-Inter) 10 1937 György Sárosi (Ferencváros Budapest) 12 1938 Josef Bican (Slavia Praha) 10 1939 Gyula Zsengellér (Újpest) 9 1940 Vilim Šipoš (Rapid Bucuresti) 3
Cu siguranță pasionații sau cititorii mai în vârstă trebuie să fi auzit de aceste nume. Și acum, să vă spunem că Rici, așa cum era poreclit în Giulești, a cucerit și Cupa Națiunilor, trofeu care s-a dorit să răsplătească pe învingătoarea unui turneu de vară la care erau invitate să participe doar campioanele țărilor cu fotbal superavansat. Asta, pentru a concura ceeea ce deja devenise Cupa Mondială, un trofeu care nu prea era agreat pe vremea aceea. Nici măcar de echipele europene. Vom trata separat acest capitol, să mai spunem doar ca Ujpest, având în componență doi fotbaliști româno-maghiari, pe Rici Auer și pe Albert Strock, va câștiga trofeul, învingând, în finala competiției, pe Slavia Praga, cu scorul de 3-0. La cehi apăra Planicka, cel care avea să blocheze, peste câțiva ani, la Trieste, nu mai puțin de 15 șuturi ale „calului” Dobay și să trimită acasă una dintre cele mai bune naționale tricolore.
Belodedici, cu un pas înaintea lui Rici!
Cel mai titrat fotbalist român este, teoretic, Miodrag Belodedici. Două CCE, 1 Super Cupă, 1 Cupă Intercontinentală, 1 sfert de finală USA 1994, campionate și cupe cu Steaua și Steaua Roșie. Totuși, descoperim că Rici Auer a câștigat 1 CEC, 1 finală nedisputată, 1 Cupă a Națiunilor, un sfert de finală în Italia 1934, golgeter în România, Ungaria și în CEC. Sigur, s-ar putea ca unii să spună că Mitropa Cup sau Cupa Europei Centrale era o competiție regională și ar avea dreptate. Dar, tocmai aici e aici! Fotbalul superputernic aici se juca, competiția era elitistă, nu aveai „șansa” să dai peste Trakia Plovdiv sau Omonia Nicosia, ci numai peste echipe maghiare, cehoslovace, austriece, italiene etc, adică exact peste campioanele și vicecampioanele țărilor care și-au disputat finalele și semifinalele mondiale interbelice. Să fim sinceri, fosta Cupă a Campionilor Europeni era, cel puțin în primele două faze ale competiției, mult diminuată. Sigur, veți spune că Auer era mai mult român decât ungur. Dar „Belo” e mai mult sârb sau mai mult român? Chiar el a dorit, la un moment dat, să evolueze în supernaționala Iugoslaviei, alături de Savicevici, de Mihailovici sau de Prosinecki… Acest lucru nu mai era posibil în anii 90. Dar, întrebarea nu este cât de cetățean român, sârb sau ungur este unul sau altul, ci cât de fotbalist român, sârb sau ungur a fost sau este fiecare dintre exemplele citate.
articol de Octavian METONI
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER