Adevărul despre relaţia Ţiriac - Isărescu. "Ţiriac a picat într-o capcană, nu trebuia să declanşeze acest circ"

12 oct 2017 8192 afişări Comentează şi tu Tenis
Adevărul despre relaţia Ţiriac - Isărescu. "Ţiriac a picat într-o capcană, nu trebuia să declanşeze acest circ"

Analistul politic Cozmin Guşă, preşedinte al FR de Judo, a vorbit la Realitatea TV despre disputa momentului în sportul românesc: meciul dintre Ion Ţiriac şi Banca Naţională a României.

Cei mai importanţi reprezentanţi ai tenisului românesc au depus luni o Petiţie oficială la Guvernul României, la Ministerul Tineretului şi Sportului şi la Ministerul Finanţelor Publice, pentru reincluderea în circuitul sportiv naţional şi internaţional a Arenelor de Tenis “Progresul”.Semnatarii petiţiei sunt: Ioan Ţiriac, Ilie Năstase, Virginia Ruzici, Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Florin Mergea, Marius Copil, Adrian Ungur, Nicolae Frunză, George Cosac, Cosmin Hodor, alături de juniorii: Rareş Golescu (10 ani, locul 4 naţional), Ştefan Haită (9 ani, locul 20 naţional) şi Mihai Haită (11 ani, locul 70 naţional) – prin reprezentanţii legali ai acestora. Într-un comunicat remis MEDIAFAX, aceştia solicită autorităţilor competente să iniţieze de îndată toate demersurile necesare pentru ca Statul Român, în calitatea sa de adevărat proprietar al Arenelor de Tenis, să redobândească folosinţa asupra locatiei, în vederea administrării bazei sportive conform scopului pentru care a fost construita, prin reincluderea acesteia în circuitul public sportiv naţional şi internaţional.

"Ţiriac şi Isărescu se cunosc bine, încă de înainte de '89. Ambii sunt faimoşi, inclusiv peste hotare, unul în domeniul financiar-bancar, celălalt în lumea sportului. Nu trebuia să se ajungă la acest circ. Diferenţa specifică dintre cei doi este că înainte de 1989 Mugur Isărescu îndeplinea sarcini pentru statul român, în timp ce domnului Ţiriac i se cereau sarcini pentru stat. Ion Ţiriac a fost un sportiv destul de mare, nu un gigant, despre performanţele sale în business, în care l-a ajutat şi statul român, nu are rost sa vorbim. Dar felul smucit de a administra o relaţie cu BNR nu e corect. Şi când a mutat turneu la Budapesta, a făcut afirmaţii antiromâneşti. A fost un lucru care nu a fost văzut bine de către românii domnului Ţiriac, care l-au ajutat într-un fel să-şi facă averea. Orban l-a primit cu braţele deschise, desigur. Nu am o relaţie contondentă cu niciunul, dar miza BNR nu trebuia jucată pe scenă, nici într-un mod conflictual. Dacă se poate vorbi de un simbol al României, acesta este azi Halep, ieri Ilie Năstase, cu el şi cu Halep se poate discuta despre viitorul Arenelor BNR", a declarat Cozmin Guşă.

"Am jumătate din vârsta lui Ţiriac, un om aproape octogenar, dar îi sugerez că nu e o cale înţeleaptă să iasă la TV şi să creeze scandal. Cu toată simpatia faţă de Ţiriac, trebuie să decontăm ce a spus cu doi ani în urmă când şi-a luat turneul si s-a dus la Budapesta"

"Cum s-a ajuns aici? Sunt foarte critic la adresa băncilor, mai ales cele străine. Nu am avut nimic împotriva lui Tudose când i-a criticat pe bancheri, ei au profitat de impotenţa statului român, au luat băncile pe bani puţini şi au făcut profituri pe care le externalizează. Încă nu am înţeles perfect jocul acesta cu băncile străine, treburile au degenerat atunci când aceşti domni impostori din punct de vedere profesional, cum i-ai catalogat tu, Denise, eu nu-mi permit să spun acest lucru, şi-au mutat războiul personal în anticamera premierului României, prin intermediul lui Piperea, care a făcut performanţă la Oltchim, a adus compania care era în insolvenţă pe profit... Nu trebuia să se ajungă la acest circ la TV, totuşi sunt oameni foarte importanţi în stat, de la Isărescu la premier. Mihai Tudose când a vorbit împotriva băncilor nu a făcut circ, din discuţiile anterioare ale aşa-zişilor consultanţi s-a ajuns aici, la un joc de joasă factură", a continuat preşedintele FRJ.

"Ion Ţiriac a picat în aceeaşi capcană, nu văd rostul pentru care cel care se declară un mare român să meargă în continuare pe acest scandal public fără să se facă de râs. Arenele sunt un detaliu financiar, BNR are lucruri mult mai importante de făcut. Greşeala e că numele BNR se poartă într-un scandal public, se şifonează un brand în care noi credem. Treburile s-au defectat aici. Am jumătate din vârsta lui Ţiriac, un om aproape octogenar, dar îi sugerez că nu e o cale înţeleaptă să iasă la TV şi să creeze scandal. Cu toată simpatia faţă de Ţiriac, trebuie să decontăm ce a spus cu doi ani în urmă când şi-a luat turneul si s-a dus la Budapesta", a încheiat analistul politic din Cluj.

CE SUSŢIN ŢIRIAC, NĂSTASE, RUZICI, HALEP, PAVEL şi ceilalţi semnatari ai petiţiei

Din informaţiile oficiale şi accesibile publicului rezultă că Arenele de Tenis se găsesc în proprietatea Statului Român şi în prezent, iar BNR are cel mult un drept de administrare:

- Prin Decizia nr. 506 din anul 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit cu putere de lucru judecat că actele anterioare comunismului nu mai prezintă relevanţă şi nu pot fi invocate în mod valabil de BNR pentru a pretinde proprietatea vreunui bun; Mai exact, întreg patrimoniul deţinut de această instituţie publică înainte de perioada comunistă a fost preluat de stat prin acte de naţionalizare care nu pot fi contestate de către BNR.

- Nu există nicio informaţie publică oficială şi verificabilă în ce priveşte existenţa vreunui act valabil încheiat după anul 1989 prin care statul să fi transferat dreptul de proprietate asupra Arenelor de Tenis către BNR. Din contră, informaţiile oficiale accesibile publicului infirmă existenţa unui astfel de act; Mai exact, în anul 2015, BNR a deschis cartea funciară a Arenelor de Tenis în baza unor acte anterioare comunismului (irelevante juridic în prezent), ceea ce confirmă că nu există vreun act ulterior perioadei comuniste prin care statul român să fi transferat în mod valabil proprietatea asupra Arenelor de Tenis în favoarea BNR; În plus, din arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti rezultă că, în anul 2001, BNR a solicitat restituirea Arenelor de Tenis în baza legii privind imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă, dar cererea a fost respinsă; BNR nu ar fi solicitat restituirea Arenelor de Tenis dacă era de părere că le are în proprietate, ceea ce denotă confuzia existentă inclusiv la nivelul acestei instituţii publice cu privire la titularul dreptului de proprietate asupra Arenelor.

- Protocolul despre care se vorbeşte în presă, dintre BNR şi Ministerul Tineretului şi Sportului, nu poate avea vreo relevanţă juridică pentru mai multe motive. Pe de o parte, Protocolul nu a fost făcut public (nici măcar nu a fost menţionat la Cartea Funciară), ceea ce demonstrează că nu produce efectele pretinse. Pe de altă parte, un Protocol pentru transferul dreptului de proprietate asupra Arenelor de Tenis trebuia aprobat de Guvern potrivit legii, ceea ce nu s-a întâmplat.

Semnatarii Petiţiei îşi manifestă încrederea că, în urma furnizării acestor clarificări, toate autorităţile publice implicate (inclusiv BNR) vor fi dornice să rezolve neînţelegerea existentă cu privire la proprietarul Arenelor de Tenis şi, drept urmare, vor face tot ce le stă în putinţă pentru reincluderea Arenelor de Tenis în circuitul public sportiv naţional şi internaţional.

De asemenea, semnatarii Petiţiei îşi afirmă deschiderea şi dedicarea de a coopera cu instituţiile publice competente în vederea atingerii acestui obiectiv de interes naţional. În ipoteza în care această petiţie nu va primi un răspuns corespunzător, se va apela la mijloacele legale disponibile pentru realizarea acestor interese legitime.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.