În mai puțin de trei săptămâni, handbalul românesc își va alege șefii (președinte, vicepreședinți, membri ai Consiliului de Administrație) care teoretic ar trebui să relanseze acest sport, aflat în cădere liberă de câțiva ani. Rezultatele pe plan internațional sunt mai slabe de la an la an, iar resursele sunt, la rândul lor, limitate. Adunarea Generală de Alegeri va avea loc pe 27 ianuarie, la Rin Grand Hotel (București), la vot fiind așteptate peste 130 de structuri afiliate. Sunt multe voci care susțin că toată structura federației ar trebui schimbată din temelii și adusă o altă echipă. „Dacă mai acceptăm încă patru ani sistemul lui Gațu, ne ducem de tot în cap. Cu handbalul masculin suntem la pământ, acum suntem în cădere și cu fetele”, este caracterizarea făcută de câțiva oameni care și-ar dori schimbarea.
Gațu, împins de Drăgănescu să candideze
Totuși, la prima vedere tot „vechea” generație are cele mai mari șanse să conducă handbalul românesc și în următorii patru ani. Trei candidați sunt cel mai des vehiculați în culise, Cristian Gațu (actualul președinte, 68 ani), Remus Drăgănescu (vicepreședinte sectorul feminin, 64 ani) și Alexandru Dedu (președinte Liga Profesionistă de Handbal, 42 de ani).
Dintre aceștia, doar ultimul a susținut răspicat că va candida pentru prima funcție în federația română de specialitate. Cristian Gațu a precizat în nenumărate rânduri că nu va mai opta pentru un nou mandat și va pune punct activității de aproximativ 17 ani în fruntea forului. Cel mult, el va susține un candidat tânăr și îl va ajuta să preia treptat frâiele handbalului românesc. Opțiunea președintelui FRH s-a schimbat însă cu 180 de grade în momentul în care în joc a apărut un alt posibil șef, Remus Drăgănescu.
„Dacă vor candida tot fețe uzate ca mine, atunci mă văd obligat să intru în cursă”, a spus Gațu în ultima vreme. În acest context, în culise a apărut deja o teorie, că Remus Drăgănescu ar fi „iepurele” președintelui Cristian Gațu. Adică, vicepreședintele candidează tocmai pentru a-i forța mâna actualului șef să intre în cursă. Astfel, Gațu ar avea un motiv întemeiat să revină asupra deciziei și să spună: „Am vrut să mă retrag, dar nu puteam să las tot pe cineva din generația mea să conducă!” „La câte s-au întâmplat în handbalul românesc, orice este posibil”, susține teoria una din sursele intervievate. Totuși, sunt mulți care tind să creadă că între Gațu și Drăgănescu nu poate avea loc vreo alianță: „Nu sunt prieteni, iar lui Drăgănescu îi place să fie șef. Dacă simte că poate să câștige, nu se va da deoparte pentru a ieși Gațu din nou președinte”.
Programul unui candidat nu contează în aceste zile
În aceste zile, toate acțiunile premergătoare alegerilor se reduc la un joc de-a șoarcele și pisica, în condițiile în care nici Gațu, nici Drăgănescu nu și-au exprimat concret intenția de a candida. Și sistemul de depunere al unei candidaturi este destul de stranie, de alambicată!
De fapt este chiar „originală”. Dacă cineva își dorește să intre în cursa pentru funcția de președinte, atunci acesta trebuie propus de o structură afiliată din handbalul românesc (!). Există și reversul, ca să nu-ți dorești să candidezi, dar să fii pretendent la o funcție. Nu se cere dosar de candidat, nu program de „guvernare”, nu strategie de însănătoșire a handbalului, aceste aspecte, de fapt, nu contează deloc în aceste zile (!). Practic, numai după ce s-au făcut propuneri din partea cluburilor și au fost verificate și validate de către Comitetul Director și Consiliul de Administrație, atunci potențialii candidați trebuie să prezinte un dosar, o scrisoare de intenție și eventual un program. Cel puțin în această fază, propunerile sunt ascunse în condițiile în care acestea trebuie să parvină pe e-mailul secretarului general, iar datele nu sunt publice.
„Dacă ar ști că ar pierde alegerile, Gațu n-ar mai candida”
Data alegerilor este fixată din noiembrie 2013 (n.r. noul președinte trebuia ales încă de anul trecut, dar trecem peste acest aspect), însă jocurile pentru câștigarea funcțiilor în cadrul federației sunt deja în plină desfășurare. Conform mai multor păreri strânse din teritoriu, Alexandru Dedu n-ar avea nicio șansă să fie desemnat președinte dacă azi ar avea loc alegerile. Fostul jucător al Barcelonei ar avea de partea lui un avantaj major, vârsta, însă nu este ancorat în sistem, nu pare a avea suficiente pârghii pentru a-și atrage voturile.
În plus, lui Dedu i se reproșează cei aproximativ doi ani de mandat în fruntea Ligii Profesioniste de Handbal, în sensul că nu a reușit să mai aducă niciun club în această perioadă alături de cele șase care au constituit forul. „Cine vrea să-l schimbe pe Gațu, nu-l acceptă pe Dedu”, sunt câteva voci din handbal. Singura șansă a lui Dedu pentru a câștiga alegerile este ca Drăgănescu și Gațu să nu intre în această cursă. Indiferent că un telefon ajunge în vestul țării, în centru, în nord, în est sau în București, majoritatea oamenilor din handbal vorbesc deja despre un duel Gațu – Drăgănescu.
Teoretic, lupta ar fi strânsă în condițiile în care vicepreședintele ar avea susținerea CSȘ-urilor, dar și a grupărilor mai mici (!). Totodată, în 2009, când a candidat pentru funcția de vicepreședinte a câștigat fără emoții, semn că se bucură de o anumită popularitate în sistem. Nu trebuie exclus însă faptul că la alegeri cluburile din sectorul juvenil ar putea să absenteze, astfel că de câștigat ar avea numai Cristian Gațu. Oricum, președintele FRH se află în pole-position pentru a obține mandatul cu numărul 5, fiind în continuare opțiunea numărul unu pentru principalele grupări din România. Principalul argument și avantaj al lui Gațu este faptul că are intrare peste tot în lumea politică și poate atrage mai ușor surse de finanțare. „Dacă ar ști că ar pierde alegerile, Gațu n-ar mai candida”, este declarația unui oficial din hadbalul românesc.
Ultimele propuneri pentru alegerile din 27 ianuarie se fac în 10 ianuarie. Șansele să se schimbe însă ceva în următorii patru ani sunt infime.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER