Un destin tragic! Steliana Nistor a fost marginalizată!

• 
• 
• 

- 3 Intra in galerie

Pozele precedente Pozele urmatoare

În 2007, Sibiul devenea capitala culturală a Europei, iar cea mai cunoscută fiică a oraşului, Steliana Nistor (20 de ani), strălucea pe podiumul Mondialului de la Stuttgart, cucerind două medalii de argint (individual şi bârnă). Era anul de graţie al Stelei, dar punctul culminant al carierei o împiedica să fie martora renaşterii culturale, plină de evenimente de soi sau spectacole alese jucate pe malul Cibinului.

La trei ani distanţă, lăcaşul de la poalele Făgăraşului îşi menţine acelaşi spirit şi efervescenţă creativă, deschizându-i larg porţile micuţei, retrasă la finele lui 2008 din cauza durerilor groaznice de la coloană. Acum, Stela e tot timpul acasă. Nu i se mai face dor de Piaţa Mare sau de Podul Minciunilor, nu-şi mai pregăteşte geanta pentru interminabilele cantonamente sau pentru concursurile poziţionate pe diverse meridiane, dar pică fără reacţie în paharul de melancolie când vine vorba de sportul care a purtat-o pe braţe. Şi chiar şi-a păstrat programul de gimnastă, cu obişnuitele tabieturi... gen somnul de după-amiază.

Antrenorii văd, sportivii simt!

E aproape ora trei şi la capătul firului, cu o voce puţin surprinsă, uşor iritată, Stela ne ia parcă la întrebări. "Ce vreţi să mai aflaţi despre mine? Mai bine să nu mai ştie lumea nimic de mine! Oricum, nimeni din sport nu mai m-a sunat de mult timp", ne întâmpină actuala studentă în anul doi la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Sibiu. Rămânem pe poziţii, aducem în discuţie perioada JO din Beijing şi parcă tindem să ne împrietenim. "Să ştii că mi-e foarte dor de gimnastică şi chiar aş mai fi vrut să continui, dar sunt conştientă că, din cauza durerilor, aş fi putut să-mi risc sănătatea pentru că sacrificiile în gimnastică sunt imense. Ştiţi cum e? Tehnicienii văd, dar sportivii sunt cei care simt! Uite, acum fac Şcoala de Antrenori, la Bucureşti, şi nu-mi rămâne decât să trăiesc cu visul că îi voi putea aduce pe viitorii mei elevi la un nivel pe care l-am atins şi eu. Bine, până acum n-am primit nicio ofertă de antrenorat", ne mărturiseşte pe un ton ce-i trădează alternativ regretul şi speranţa.

Surplus de kilograme, dureri mai mari

Iar starea ei actuală e perfect justificată, pentru că Nistor face parte din echipa marilor talente ale României, retrase mult prea prea devreme şi mult prea brusc. Iar cum în România sistemul îşi respinge de regulă campionii pe care i-a produs, miniona ardeleancă a ales să trăiască din renta viageră şi să-şi reclădească, la Sibiu, o altă viaţă. "Dar să ştii că şi acum am 44 kg, ca în timpul carierei. Beau numai apă plată, nu mai mănânc ciocolată... Dacă mă îngraş, durerile la coloană le simt mai accentuat. După ce m-am lăsat, ajunsesem şi la 55 kg şi nici nu-mi plăcea cum arătam, dar am ţinut regim. Acum, mănânc mult şi des, dar nu mai mă îngraş. Să vă învăţ secretul meu pentru a mă menţine aşa: întotdeauna mă ridic de la masă în momentul în care simt că tot ar mai intra ceva în stomac!", zâmbeşte Steliana.

"Mă mulţumesc şi cu ce am strâns"

Poate veţi mustăci, dar silueta actuală o ajută pe micuţa de 1,55 m să răzbată chiar şi în baschet, o adevărată religie în Sibiu, "propovăduită" prin performanţele lui CSU Atlassib. "Joc mereu şi nu lipsesc de la meciurile echipei mele favorite. Alt sport nici nu-mi place", continuă Steliana. Nu se apropie însă de marea sa iubire, gimnastica, sportul care i-a oferit mai mult satisfacţii sufleteşti: "Sincer, pe plan financiar, nu pot să zic că-s mulţumită cu ce am strâns. Dar, ce să fac... mă mullţumesc şi cu atât". E declaraţia de bun-simţ a unui fost sportiv de top român, unul care poate n-a fost îndeajuns de valorificat în timpul şi după finalul carierei. Să ne mai mire oare că marile gimnaste pleacă să antreneze peste Ocean!?

"În România de azi e foarte greu să te descurci în viață", Steliana Nistor, 20 de ani