Tămîrjan: “Nu simt nicio presiune!”
Tămîrjan: “Nu simt nicio presiune!”
Vicecampioană europeană la bârnă, Ana Maria Tămîrjan (foto) este gimnasta pe umerii căreia apasă presiunea de a aduce medalie la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie). Deşi mai resimte dureri la şoldul drept, ea se pregăteşte pe patru aparate, dorindu-şi o clasare pe podium la individual compus. Ana a vorbit, pentru ProSport, despre ultimul concurs, Naţionalele de la Buzău, despre pregătire şi mai ales despre obiectivele pe care şi le-a trasat.
Ana, cum ai caracteriza evoluţia ta la
Naţionale?
Nu sunt foarte mulţumită. Dacă în prima zi la individual compus nu
mi-a ieşit nimic din ce am vrut, în cea de-a doua zi, în finalele
pe aparate, a fost mai bine.
S-a văzut că protejai un pic piciorul
stâng...
Da, am avut unele probleme la el, de aceea m-am şi încălzit mai
greu în finalele pe aparate. În ultima vreme am protejat piciorul
drept unde aveam acele dureri la şold şi se pare că acum au apărut
mici jene la cel stâng.
Prin accidentarea Sandrei, îţi revine rolul de lider al
echipei. Este o presiune în plus pentru tine?
Nu, nu simt nicio presiune, trebuie să merg acolo să îmi fac
exerciţiile cât mai bine. Atât eu, cât şi colegele mele. E greu
fără Sandra pentru că ne încuraja mult, dar trebuie să mergem mai
departe.
V-a afectat ceea ce i s-a întâmplat?
Da, normal. Îmi pare rău pentru ce i s-a întâmplat şi mai ales că
accidentarea a venit într-un moment când era pregătită de Mondiale,
avea şi greutate şi îşi îmbunătăţise exerciţiile pe toate patru
aparatele.
Cum e să nu mai fi pe primul loc al podiumului, la
Naţionale?
Destul de greu, dar nu am făcut un concurs aşa cum trebuia şi era
normal să fie aşa.
În ambele zile ai ratat la paralele. Ce s-a
întâmplat?
Mi-a fost teamă. La antrenamente am scăpat de două ori bara şi am
fost aproape de o accidentare. În plus, sala din Buzău nu e o
amintire plăcută pentru mine, prima accidentare gravă din timpul
junioratului am suferit-o aici, tot la paralele.
La ce aparat eşti mulţumită de cum ai mers?
La bârnă a fost binişor, deşi nu cu exerciţiul acesta voi merge la
Mondiale. Mai am de adăugat un element, un dublu echer.
Mai sunt trei săptămâni până la Mondiale. Pe ce vei pune
accentul?
O fixare mai bună a elementelor pe care le am deja incluse în
exerciţiu şi adăugarea a încă două-trei elemente noi.
Te gândeşti la medalie la Londra?
Mă gândesc să merg acolo, să prind o zi bună şi să fac cel mai bun
concurs de până acum. Dacă nu sunt dureri şi voi concura cum îmi
doresc, va veni şi medalia.
Sau poate va doriti ca daca nu s-a putut pregati la valoarea ei maxima sa fie trimisa acasa. V-ati pus problema ca poate ea isi doreste sa fie pe podium? Si ca e destul de matura sa stie daca stapaneste sau nu elementele din exercitiu inaintea concursului si sa ia o decizie impreuna cu antrenorul asupra continutului exercitiilor?
Ana eu iti doresc multa succes si sa fii santoasa!
Iar pentru cei disperati dupa medalii: numai cine e tampit sau rauvoitor nu vede multimea de accidentari de dupa 2005 si prezentarea jenanta la concursuri in 2009. Este dramatic faptul ca exista persoane care iau apararea unui sistem care in loc sa produca performanta produce accidentari pe banda rulanta.
ar trebui sa platesti chirie tuturor publicatiilor care iti permit sa te exprimi si iti mai si posteaza opiniile pe internet.Am fost tentat sa te mascaresc,dar mi sa facut mila.Probabil ca esti singur si nu ai pe nimeni.In ce priveste Bangladesul .....ar fi bine sa nu vorbesti pentru ca nu stii.Persoana a fost trimisa de FRG la institutul de sport din Banglades pentru a pregati antrenori.Bangladesul este o lectie de viata pentru oricine si sa rezisti la ea ai nevoie de tarie de caracter,valoare si intelingenta.Dumnezeu cu tine
comentariu anterior a fost pentru nume autor
Foarte multe discutii de prost gust, care nu ar fi existat daca Romania ar fi continuat sa conteze in gimnastica mondiala.
Sistemul care a produs rezultatele la gimnastica este in faliment. Dar Romania continua sa conteze in gimnastica mondiala (nu sa o domine, intr-adevar) datorita unor putini antrenori care n-au plecat din tara si-si fac meseria cum trebuie, de la nivel de cluburi, pana la juniori si seniori, si a catorva copii si tineri talentati care au ambitie si cred in sansa lor. Cum e si Ana Tamarjan. Hai Ana!
faceti domnilor ceva sa resuscitati gimnastica ! e trist sa pierdem aceasta comoara nationala!!
da, romania nu mai conteaza pentru ca nu are cu ce in gimnastica mondiala. in conditiile in care la lot nu este un medic specialist in medicina sportiva, minimul necesar pe care il putem avea si nici macar o asistenta medicala 24 din 24 de ore, noi ne lamentam ca vrem medalii? susovitina a revenit dupa 5 luni in sala dupa rupere de tendon ahilian, sa vedem cat va fi nevoie la noi sa stea Sandra ca sa isi revina. voi nu vedeti ca suntem singuri care mai fac performante ca pe vremea lui ceasca?! mergeti la un antrenament
ca pe vremea lui Ceasca. Mergeti la un antrenament la lotul de juniori al Frantei sau al Germaniei si veti vedea un staf tehnic impresionant. la noi cine? patru antrenori nebuni care stau pentru o mana de bani manati de idealuri filantropiste. voi ati uitat ca atunci cand forminte a preluat lotu era in fundu gol?! fara conditii, fara nimic, oamenii de acu de la lot, trag ca prostii de unii singuri. dar nu-i nimic, noi tre sa luam numai aurul!
De ce nu se strang bani din donatii, calendare, reclame, reviste, etc...? De ce nu pleaca dinozaurii de la federatie care nu fac nimic pentru mentinerea gimnasticii pe o linie de plutire? De ce atunci cand mergi la un concurs de mana a doua de gimnastica din vest vezi fotografi care vand poze cu fetele noastre cu 5-20 EUR dar la noi in tara nu poti cumpara nici macar un pix cu semnatura Sandrei?
Bani se pot face dar nu exista nici un fel de interes pentru a-i face.