În vara acestui an se împlinește un deceniu de la, probabil, cea mai de succes privatizare din istoria României. Piața auto autohtonă s-a schimbat spectaculos, printr-un dublu eveniment care a avut în centrul atenției uzina de mașini de la Mioveni, care producea, începând cu sfârșitul anilor ”60, marca Dacia.
Francezii au cumpărat fabrica românească în 1999, dar marea rupere de trecutul simplu și auster, urmată de un upgrade total, bazat pe coordonate moderne, a venit în 2004. Din acel moment, mașinile ieșite pe porțile Uzinelor Dacia au devenit competitive pe plan internațional și, mai mult decât atât, au impus un concept care a dat peste cap piețele auto din Occident.
Iulie 2004 -Dacia 1310 numărul 1.959.730. Ultima
Mai întâi a fost prezentarea noului model Logan. Pe 2 iunie 2004, la Paris, președintele director general al Grupului Renault de la acea vreme, Louis Schweitzer, dezvelea în fața câtorva sute de reprezentanți ai presei internaționale, reuniți la Technocentre, mașina care urma să pună România pe harta europeană a centrelor de producție auto. Era punctul culminant al unui concept revoluționar la acea dată, privit cu rezerve de specialiști. Ideea unui autoturism ieftin și bun, „mașina de 5.000 de euro”, apăruse pe lista de priorități a francezilor încă de la finele anilor ”90, însă materializarea proiectului a fost posibilă după achiziționarea uzinei de la Mioveni.
În iulie 2004, la o lună după prezentarea de la Paris, de pe linia de producție a fabricii argeșene ieșea ultimul autoturism Dacia 1310, cel cu numărul 1.959.730 (producția acestui model a început în 1979, la 11 ani de la primele mașini ieșite pe poarta uzinei argeșene).
O epocă apunea odată cu dispariția unui simbol național în materie de construcții auto. Pentru românii din acea perioadă, lipsiți de accesul la tehnologia din Vest, Dacia 1310 și precursoarele sale au fost mai mult decât simple mijloace de transport, reci și impersonale. Mulți le-au considerat parte din familie, altora le-au umplut weekendurile, pe post de hobby. Primăvara venea invariabil cu mașini răsturnate pe cauciucuri și oameni meșterind la întreținerea scumpelor Dacii (la propriu și la figurat), cu activități de terosonare sau de spălare a motorului, demontat bucată cu bucată. Nu era o activitate care să necesite cunoștințe evoluate pentru că Dacia 1310 a fost, se spune, singura mașină din lume care putea fi reparată oricând cu un patent și o bucată de sârmă.
Lumi paralele: cum coabitează Dacia 1310 și Dacia Logan
La zece ani de la încetarea producției, autoturismele Dacia 1310 încă mai rulează pe drumurile țării. Mai ruginite și mai cârpite, continuă să-și îndeplinească rostul. Mihai Ștefan (43 de ani), un bucureștean din Sectorul 3, are o Dacia 1310 an de fabricație 1998. A cumpărat-o în 2010 cu 3.000 de lei de la primul proprietar și a fost atât de mulțumit de ea, încât nu este convins să o vândă chiar dacă și-a cumpărat recent un Opel la mâna a doua. „În urmă cu doi ani i-am pus instalație de gaz, i-am schimbat pragurile și contrapragurile și merge ceas. Eu sunt instalator sanitar și, când merg la lucrări, prefer să iau Dacia. Consumă puțin și nu pot să car chiuvete sau alte materiale sanitare cu noul meu Opel. Voi ține Dacia cât voi putea și voi mai găsi piese ieftine pentru ea”, explică Mihai.
Ca el sunt mulți, majoritatea mici meseriași sau producători din mediul rural. În piețe, dimineața, aprovizionarea se face, în mare parte, cu bătrânele și răbdătoarele Dacii. Pe drumurile pline de gropi din țară, pe ulițele desfundate și pe cărările neasfaltate de care e plină România, Dacia 1310 continuă să fie omniprezentă. Nepretențioasă, ușor de reparat, cu piese de schimb ieftine, este o alternativă acceptabilă pentru veniturile și necesitățile populației din zona rurală a României.
Loganul, avantajat de programul „Rabla”
Scăderea accelerată a numărului de Dacii 1310 de pe drumurile țării s-a compensat cu o invazie a Loganurilor, avantajate și de programul „Rabla”, care a schimbat parcul auto an de an. Modernă și încăpătoare, oferind un excelent raport între ceea ce poate, spațiul interior și preț, Loganul a intrat repede în grațiile românilor, dar și ale străinilor, care au început să privească altfel piața de automobile de la noi. Logan a devenit un brand internațional de succes încă de la primul an complet de comercializare (2005), fiind un simbol de reușită, dar și un prilej de inspirație pentru alți constructori auto de a produce modele comparabile. Succesul rapid a creat însă și controverse. În 2005, o revistă germană de specialitate a supus Loganul la un test de siguranță (testul elanului), iar în urma acestuia mașina s-ar fi răsturnat la numai 65 de kilometri la oră. Ulterior, același test a fost repetat de mai multe ori, dar Loganul a rămas pe patru roți chiar și la viteze mai mari.
În acest moment, compania Renault, proprietara Uzinelor Dacia, are fabrici care produc Logan, dar sub brandul Renault, în numeroase alte țări emergente. Asta, pentru că numărul de mașini Logan cerute în întreaga lume depășește cu mult capacitatea de producție de la Mioveni. După România, următoarele piețe cu cele mai multe Loganuri vândute sunt Franța (176.000) și Algeria (168.000).
Când te impui pe patru continente și nu ești o mașină germană…
În cei zece ani de carieră de până acum, Logan a cucerit peste 1.400.000 de clienți din 42 de țări ale lumii, din Nordul Europei până în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, fără a uita America de Sud și Centrală.
Ca punct de pornire pentru expansiunea mărcii Dacia, modelul Logan a stat la baza unei întregi familii de modele. Dacă în momentul lansării exista o singură versiune de caroserie, cu două motorizări pe benzină (1.4 MPI și 1.6 MPI), de-a lungul anilor gama a evoluat, ajungând să cuprindă, în 2007, patru variante de caroserie (berlină, break, furgonetă și pick-up) și șase motorizări, din care trei pe benzină, una pe GPL și două diesel. A urmat apariția celei de-a doua game de modele – Sandero, care a completat succesul Logan, în special pe piețele occidentale. Chiar și după extinderea numărului de membri ai familiei Dacia (în prezent aceasta cuprinde 8 modele), Logan a rămas pilonul de bază al mărcii pe numeroase piețe. În Maroc, în Algeria, în Turcia, în Bulgaria și în alte câteva piețe din Europa Centrală și de Est, Logan berlină continuă să fie cel mai vândut model Dacia.
Ofensivă pe toate planurile: imagine, financiar, sportiv
Pentru Dacia, odată cu lansarea modelului Logan, succesul a venit pe toate planurile. Pentru prima oară în istorie, o echipă din prima ligă italiană la fotbal, Udinese Calcio, a jucat cu numele constructorului de la Mioveni pe echipament. Parteneriatul a fost semnat în 2008 la inițiativa reprezentantului italian al companiei și a însemnat o puternică lovitură de imagine. De câștigat a avut și motorÂsportul din România. În 2007 a fost lansată Cupa Dacia Logan, competiție monomarcă dedicată piloților care utilizează cel mai popular model de autoturism din țară.
În fine, direct proporțional a fost și succesul financiar. Conform datelor oficiale, Automobile Dacia a fost în 2013 cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 18,4 miliarde de lei (4,16 miliarde de euro), în creștere cu 45% față de anul anterior. În 2013, Dacia ajunsese la o producție record de 342.000 de mașini, 93% din producție mergând la export! În primăvara acestui an, mai precis în luna mai, Uzina Dacia a atins cifra de 5 milioane de automobile produse în intervalul de 46 de ani, de la înființare. Dacă în 1998 s-a atins borna celor 2 milioane de mașini (cu o Dacia 1307 cu dublă cabină), în ultimii 16 ani s-au produs peste 3 milioane de exemplare. Modelul cu numărul 5 milioane a fost o Dacie Duster.
5,9 miliarde de dolari au reprezentat, în 1989, toate exporturile României
3,6 miliarde de dolari au reprezentat, în 2013, exporturile estimate ale Uzinelor Dacia
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER