Maratonul, un fenomen social! ProSport vă prezintă o serie de personaje şi situaţii inedite din proba probelor

Maratonul a stârnit de-a lungul timpului nu numai ambiţiile atleţilor, la solicitanta cursă de 42,195 km participând de la persoane de 100 de ani, ori de 180 de kg, până la nudişti, nevăzători, infractori sau gravide. În ceea ce priveşte locurile de desfăşurare, pe lângă competiţiile celebre de la Tokyo, Londra sau New York, s-au organizat maratoane în cele mai inaccesibile zone ale globului, precum în Sahara, pe Everest, la Polul Nord sau pe o insuliţă de 6 km pătraţi... ba până chiar şi în spaţiul cosmic.

Câteva maratoane s-au desfăşurat sub auspicii culturale, altele au avut iz politic, însă, din nefericire, la unele curse s-au inregistrat atât victime, cât şi trişori.

Francisco Lazaro, prima victimă

În anul 490 (î.Hr.), solul Philippides a adus vestea victoriei grecilor conduşi de regele Miltiades asupra perşilor. Alergase aproximativ 42 de km de la Maraton - locul luptei, până la Atena pentru a da vestea "Chairete, enikesamen"! ("Am învins!"). Şi maraton a rămas astfel numele întrecerii atletice care se desfăşoară pe distanţa de 42,195 km. Din nefericire, legendarul Philipides nu a fost singura victimă, urmându-l şi alţi alergători jertfiţi pe altarul maratonului.

Primul atlet care a decedat în timpul desfăşurării unei ediţii a Jocurilor Olimpice este un maratonist, portughezul Francisco Lazaro (21 de ani). Asta s-a întâmplat la ediţia din 1912 de la Stockholm, cauza morţii acestuia fiind deshidratarea. În încercarea sa de a transpira cât mai puţin şi implicit de a-şi îmbunătăţi performanţa sportivă, maratonistul şi-a uns corpul cu o soluţie pe bază de ceară. Corpul nu i-a mai putut respira, acest lucru urmând să-i fie fatal. Povestea lui Lazaro a servit drept subiect romanului "Cimitirul de piane" al lui Jose Luis Peixoto.

Coşmarul din Detroit

Dar lista morţilor înregistraţi la maratoane nu se opreşte aici. Un caz ciudat a avut loc în octombrie 2009, la cursa din Detroit, unde pe parcursul a 16 minute, cam la acelaşi km s-au înregistrat trei decese. Anul acesta, doi participanţi la maratonul din Philadephia au decedat pe traseu. Însă au mai fost şi alte victime. Un cardiolog din Minneapolis a încercat să răspundă la întrebarea dacă este maratonul un sport sigur, el susţinând că rata deceselor la această cursa este de 0,8 în cazul a 100.000 de participanţi.

Locuri ciudate - de la insula Tresco până în spaţiu

"Cel mai mic" maraton din lume se bucură de acest titlu nu pentru că nu ar avea distanţa clasică de 42,195 km, ci pentru că se desfăşoară pe una dintre cele mai mici insule din lume. Tresco Marathon are loc din anul 2000 pe o insuliţă cu acelaşi nume din largul coastelor britanice. Suprafaţa de pământ pe care se aleargă nu e mai lungă de 4 kilometri şi lată de circa 1,5 km, aşa că pentru a se parcurge distanţa maratonului se dă ocol de şapte ori şi jumătate insulei. Insula, care se află în proprietatea unei familii, este locuită permanent de circa 150 de persoane.

Cu avionul şi cu vaporaşul

Pe Tresco se ajunge după un zbor de circa 30 de minute plecând din aeroportul Newquay din Cornwall, urmat de un drum de 10-20 minute cu un vaporaş. Evident, atleţii nu puteau să nu alerge pe Everest, cursă care dacă nu ar fi existat, ar fi inventat-o. Astfel, maratonul Tenzing-Hillary are loc în fiecare an, în data de 29 mai, în amintirea primei ascensiuni pe vârful Everest, reuşită de Edmund Hillary şi de şerpaşul Tenzing Norgay, în 1953.
Alergătoarea britanică de ultra-maratoane Elizabeth Hawker (35 de ani) a stabilit recent o performanţă mondială, reuşind să alerge din tabăra de bază a Everestului (circa 5360 m altitudine) până în capitala Nepalului, Kathmandu, în mai puţin de trei zile. Hawker a parcurs distanţa de 320 kilometri în două zile, 23 de ore şi 25 de minute. În zona himalayană se organizează puţine competiţii de ultra-maraton, cea mai cunoscută fiind SoluKhumbu Trail, o cursă de circa 217 km şi peste 15 mii de metri diferenţă de nivel. Anul acesta s-a organizat prima ediţie a Everest Trail Race, pe o distanţă de 160 km, în şase etape.

Pe vârfurile lumii

De asemenea, inventivii maratonişti au "înfipt steagul" şi în alte zone inaccesibile ale globului, precum Sahara, Polul Nord şi Polul Sud sau Siberia. Unei americance i s-a părut plictisitor să mai alerge maratonul pe Pământ, astfel că s-a mutat în... spaţiu. Astfel, în aprilie 2007, Sunita Williams, unul dintre astronauţii aflaţi la bordul ISS, a alergat un maraton în spaţiu, realizând o premieră în istoria acestei probe.

Williams a alergat pe un covor rulant la peste 300 km deasupra Terrei, în acelaşi timp cu participanţii la maratonul de la Boston, care au luat startul la ora 17:00. Femeia astronaut a alergat în condiţii mai bune decât concurenţii de pe Terra, care au fost nevoiţi să înfrunte ploaia şi vântul puternic. Pe ISS, care se deplasează cu 30.000 km pe oră, temperatura de 26 de grade a fost mai blândă decât cele 9 grade înregistrate la Boston. Purtând numărul 14.000 şi fiind legată de covor cu nişte curele pentru a nu pluti în spaţiu, Sunita Williams a terminat maratonul din spaţiu în patru ore şi 24 de minute, cu un an înainte la maratonul de la Houston, ea obţinând timpul de trei ore, 29 de minute, 57 de secunde.
Gravide, bătrâni, graşi, nevăzători şi infractori

Cunoaşterea limitelor şi autodepăşirea sunt stări pe care le încearcă la un maraton nu numai atleţii. Astfel, la 100 de ani (împliniţi la 1 aprilie anul trecut), Fauja Singh, un britanic de origine indiană şi religie sikh, a devenit cel mai vârstnic alergător care a reuşit să termine o cursă de maraton. În cadrul competiţiei desfăşurate în octombrie la Toronto, Singh (al cărui prenume înseamnă Soldatul) a reuşit să parcurgă cursa într-un timp de opt ore. Pentru această performanţă el a intrat în Cartea Recordurilor. Singh s-a apucat de alergare acum două decenii, după ce şi-a pierdut soţia şi copilul. Această cursă a fost cea de-a opta la care a participat, prima terminând-o la vârsta de 89 de ani. Cel mai bun timp al său a fost de 5 ore şi 40 de minute, realizat la vârsta de 92 de ani. Pentru anul acesta Fauja Singh îşi doreşte să fie unul dintre purtătorii torţei olimpice ce va duce flacăra la Londra.

La 92 de ani în Honolulu

Recordul de cea mai vârstnică femeie ce a terminat un maraton este deţinut din martie de către americanca Gladys Burrill, care la 92 de ani a alergat în Honolulu, reuşind să treacă linia de sosire după 9 ore şi 53 de minute. O persoană extrem de activă toată viaţa - a fost pe rând pilot de avioane, alpinistă şi călăreaţă - Gladys Burrill a alergat primul său maraton la vârsta de 86 de ani. La 10 aprilie, la Rotterdam, Ed Whitlock a stabilit un nou record la maraton la grupa de vârstă 80-84 de ani. Canadianul a alergat cursa în 3 ore şi 25 de minute.

Dacă la unii vârsta nu e o problemă să participe la maraton, la alţii nici greutatea nu constituie un inconvenient. La cele circa 180 de kilograme pe care le are e clar supraponderal. Astfel, Kelly Gneiting (foto mic), un american de 40 de ani, a terminat în martie anul acesta maratonul de la Los Angeles. Timpul înregistrat, 9h:48m:52s, deja nu mai contează. Iar alţi concurenţi aleg să alerge cu altfel de "greutate"… tot în burtică.

A alergat şi a născut

Amber Miller, o americancă în vârstă de 27 de ani a născut o fetiţă, June, la şapte ore după ce a alergat la maratonul de anul acesta de la Chicago. De asemenea, nevăzătorii şi persoanele cu handicap aleargă la cursele de maraton. Şi nici condiţiile meteo vitrege nu-i împiedică să parcurgă cursa. Un nevăzător britanic, Miles Hilton-Barber, a participat în ianuarie 2002 la maratonul de la Omsk (Siberia), care se desfăşoară la minus 42 de grade Celsius.

Şi cum la competiţii concurenţilor nu li se cere cazierul, pe lista participanţilor nu puteau să absenteze infractorii. Astfel, în august 2003, Ana Luiza dos Anjos, o hoaţă de buzunare din Brazilia, a devenit una dintre cele mai bune maratoniste din această ţară. Atleta a declarat că obişnuia să fure portofelele şi mâncarea oamenilor pe străzile din centrul oraşului Sao Paulo. Însă cel mai cunoscut infractor rămâne austriacul Johann Kastenberge, care în anii '80 a reuşit să câştige câteva concursuri, unul dintre acestea fiind cel de pe muntele Kainach (Austria). Iar când nu alerga, Kastenberger avea o ocupaţie periculoasă, fiind implicat în jefuirea a zece bănci şi în moartea unui bărbat şi a două femei.

Concerte, nudişti şi roboţi

Dar cursele de maraton se pot desfăşura şi sub auspicii culturale. Astfel, în luna mai a acestui an peste 2.500 de atleţi au luat parte la Shakespeare Marathon în oraşul Stratford-upon-Avon. În fiecare an, la început de iunie, membrii orchestrei simfonice din oraşul canadian Kingston se îmbracă în tricouri cu mânecă scurtă şi în şorturi şi încep să cânte. Dar nu orice, ci o simfonie de Ludwig van Beethoven, "Eroica".. Cursele de alergare se pot desfăşura şi sub auspicii culturale. Festivalul Roskilde din Danemarca are loc de pe 1 până pe 4 iulie. Este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa continentală, fiind al doilea ca mărime după Festivalul Glastonbury din Marea Britanie.

L-a oprit poliţia cu pistolul

Pe parcursul festivalului se ţin concerte ale unora dintre cele mai cunoscute trupe ale momentului, se prezintă filme independente şi tot felul de noi forme artistice. Pe lângă acestea, Roskilde Festival este cunoscut la nivel mondial pentru maratonul nud care are loc an de an. Însă alţii nu au fost la fel de norocoşi - în luna mai, un participant la maraton a fost oprit de poliţie cu un pistol cu electroşocuri deoarece alerga dezbrăcat prin Cincinnati. Brett Henderson, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat pentru indecenţă, când participa la "maratonul porcului zburător". Iar unde altundeva decât în Japonia s-a organizat primul maraton pentru roboţi. "Robo Mara Full" a avut loc pe 24 februarie 2010 şi a fost deschis doar androizilor cu două picioare. Roboţii au fost nevoiţi să parcurgă 422 de ture pe un circuit închis de 100 de metri, acoperind astfel cei 42 de kilometri.

Hoţii, dopaj şi politică

Politica nu putea să nu îşi întindă tentaculele şi asupra sportului, atingând şi maratonul. Astfel, în ianuarie 2007, Bahrain a retras cetăţenia unui atlet de origine kenyană, după ce acesta a participat fără permisiune la un maraton în Israel. În dorinţa de a-şi atârna cununa cu lauri, unii maratonişti mai folosesc şi metode nepermise.

Cu autobuzul în cursă

Fred Lorz este pentru mulţi primul trişor din istoria olimpismului modern. Atletul american a câştigat maratonul de la JO de la San Luis, din 1904, dar când a mers să-şi ridice medalia de aur a aflat că este descalificat, pentru că folosise o maşină pentru o porţiune de 10 kilometri din cursă. Anul acesta 30 de participanţi la un maraton în China au fost descalificaţi pentru că au recurs la dubluri sau au parcurs o parte din cursă cu mijloacele de transport în comun. Unii concurenţi au recurs la mijloacele de transport în comun pentru o parte din cursă, în timp ce alţii le-au cerut unor sportivi mai buni să le ia locul.

Un caz dintr-o cursă de maraton figurează între cele mai scandaloase 10 cazuri de înşelătorie din istoria sportului: Rosie Ruiz este o atletă americană de origine cubaneză, care a câştigat clasicul maraton de la Boston în 1980. Ea a fost descalificată, fiind bănuită că atât la cursa de la New York, cât şi cea de la Boston a folosit metroul pentru a încheia competiţia. Nici substanţele interzise nu au fost străine de unii maratonişti. Anul acesta, în aprilie, sportiva lituaniană Zivile Balciunaite, campioană europeană la maraton în 2010, a fost suspendată doi ani pentru dopaj de către Comisia de Disciplină a Federaţiei de Atletism din Lituania, deoarece a folosit testosteron.

În aceste condiţii, maratonul, care deja nu mai este numai apanajul atleţilor, a devenit un fenomen social fascinant. A pătruns până şi în România, în ţara unde s-au găsit unii care să o stropească cu bere pe campioana olimpică a probei Puşa Diţă în timp ce se antrena în parc sau alţii care înjură alergătorii deoarece pe parcursul Maratonului Internaţional Bucureşti s-a oprit circulaţia.

2h03:38 e recordul mondial la maraton (masculin) deţinut de kenianul Patrick Makau

2h15:25 e recordul mondial la maraton (feminin) deţinut de britanica Paula Radcliffe

2h12:30 e recordul României la maraton (masculin) stabilit de Cătălin Andreica (1978)

2h21:30 e recordul României la maraton (feminin) stabilit de Puşa Diţă (2005)