Circ, lungime și plastilină! Proba de lungime din cadrul Naționalelor de Atletism a fost una controversată

„E lipsă de fair-play și de respect față de adversar”, spun oameni din atletism

Câștigătorul, Adrian Vasile (7,96 m),  nu se simte ofensat de atitudinea adversarului său. „Nu știu dacă are ceva personal cu mine!”

Culmea! Arbitrul de prag care i-a dat încercarea depășită a fost chiar unchiul lui Toboc, Răzvan Stănescu!

Tatăl lui Valentin, fostul campion Horia Toboc, susține că fiul său a cerut doar să i se facă dreptate

Prietenii medaliatului cu argint au strigat: „Vrem arbitri străini!”

Ultima zi a naționalelor de atletism de pe „Tineretului” a propus o probă plină de nervi și de suspans. Pentru că de pe culoarul de la lungime și din tribune au sărit scântei. Scântei care au reliefat o serie de anomalii, o galerie cu repertoriu împrumutat de la fotbal, dar și o reacție ciudată a unuia dintre cei mai promițători puști de la noi, Valentin Toboc (21 de ani). Pe scurt: după prima încercare, Toboc și Adrian Vasile reușiseră un identic 7,87 m. Au  urmat rezultate inferioare din partea ambilor atleți până când Vasile (8,11 m în acest an) a aterizat la 7,85 m, performanță care-i asigura aurul (a doua ca valoare mai bună).

Reușita l-a ambiționat și mai tare pe sportivul de la Steaua, care a izbutit un incredibil 7,92 m (record personal) din penultima tentativă. Fanii cu păr alb deja făceau trimiteri la celebrul duel Powell – Lewis (păstrând proporțiile) și ecoul a venit de pe culoarul de sărituri. Vasile nu s-a lăsat mai prejos (7,96 m) din a cincea și aurul parcă-i licărea în buzunar. A urmat însă un episod confuz. Toboc reușise o plutire de aproximativ 7,75 m – susțin specialiștii, dar oficialii au decis că atletul a depășit!  Și culmea, arbitrul de prag ce ridicase stegulețul roșu era chiar unchiul său, Răzvan Stănescu. „N-a fost bună, s-a văzut de departe”, pretinde un fost săritor de lungime aflat la concurs.

Dar decizia a luat forma butonului care a declanșat cascada de reproșuri din partea tânărului. „Unchiule, arată-mi unde e urma”, vocifera Toboc,  în timp ce galeria urla ca din gură de șarpe „Vrem arbitri străini”. Valentin a cerut socoteală 10 minute, timp  în care desfășurarea concursului a fost obstrucționată! Mai mult, stelistul  s-a și așezat pe prag în semn de protest, în fața gropii de nisip, cu fața spre elanul unde se pregătea Vasile. „A fost o lipsă de fair-play din partea lui față de adversar, față de sport, față de spectatori! A fost un circ ieftin pe care nu trebuia să-l facă. Putea foarte bine să facă o contestație”, spune un personaj important din atletismul românesc.

Doar avertisment

Directorul concursului, antrenorul federal de sprint și probe tehnice, Gheorghe Dulgheru, punctează: „E un băiat răsfățat și a contestat printr-o atitudine greșită. Va fi chemat la Comisia de Disciplină și probabil va lua avertisment! A fost atmosferă ciudată: cu goarne, cu scandări împrumutate de la fotbal. Au văzut că a fost depășită săritura și oamenii aflați la mare distanță”.  

„A vrut să-și facă dreptate”

Dacă unii antrenori din atletismul românesc susțin că la un concurs în care se respectă regulamentele ar fi fost imediat descalificat, tatăl băiatului, Horia Toboc, fost campion la 400 m și 400 m garduri, percepe cu ochi părintești gestul fiului său: „De ce a întârziat concursul!? Pentru că s-a străduit să-și facă dreptate, nu a fost vorba de lipsă de fair-play! El și-a cerut dreptul și nu au fost în stare să-i arate unde a atins plastilina. Pentru că erau mai multe urme! Lumea care nu-l agreează poate face afirmații urâte despre felul în care a reacționat băiatul meu. Nu poate veni ca un mort la concurs. E un tip de concurs și a venit într-o stare de luptă”.

După 600 de secunde în care pe pistă au zburat din tribună și suluri de hârtie igienică, Toboc jr. a cedat, iar Adrian Vasile a pornit pe ultimul elan. „Imediat după săritura lui de 7,92 m a arătat cu degetul spre mine, dar nu știu dacă are ceva personal cu mine. E normal să vrei dreptate, dar nu cred că acesta a fost metoda corectă”, susține medaliatul cu aur. Concluzionează un campion român: „Dacă săritura era lungă, îi ruga să o măsoare. Arbitrii români acceptă asta pentru curiozitatea sportivului. Apoi Valentin putea face scandal”.

Eu niciodată nu m-am certat cu arbitrul și mi-am văzut de drum când s-a ridicat steagul roșu. L-am întrebat pe arbitru cât am depășit și m-am dus pe elan
Bogdan Tudor, recordman național la lungime 8,37 m (1995)

Pentru un gest similar, de la Balcaniada din Istanbul din 2004, un triplusaltist turc a fost suspendat un an de federația turcă

Președintele FRA, Ion Sandu, nu a fost prezent la Naționale. Arădeanul e plecat în Franța

Tătăl lui Valentin, Horia Toboc, susține că pe filmările video se vede faptul că încercarea fiului său a fost valabilă

CUM E ÎN STRĂ‚INĂ‚TATE
Noi în lumea a treia, deși avem aparatura modernă
Dacă în România se practică „lucrul manual” la săritura în lungime, în străinătate există un dispozitiv cu cameră video care citește dacă încercarea e depășită sau nu. Povestește o atletă din România cu multe concursuri în străinătate: „Afară, în loc de plastilină există o gumiță. Se schimbă după fiecare săritură depășită bucata de prag de culoare. Când depășești, vezi exact unde și cât. Unii îi spun celulă la acest dispozitiv”. Culmea este că FRA dispune de aparatura necesară, însă deocamdată nu a fost implementată. „A fost cumpărată de pe vremea lui Sorin Matei, fostul președinte”.

Plastilina = chit de pus la geamuri!
Plastilina de pe pragul de bătaie e de fapt pe stadioanele din România chitul pus altădată la ferestrele din lemn. „După fiecare săritură e nivelată cu șpaclu”, cam așa se face la noi în țară, explică un atlet de la noi.

„Face circ la toate competițiile”

Toma Petrescu e șeful Comisiei de arbitri din cadrul FRA. Fostul sprinter a jucat duminică, la Naționale, rolul arbitrului judecător

Ce s-a întâmplat cu Valentin Toboc?
Face circ la fiecare competiție importante, eu am vrut să-l descalific, dar te gândești că a muncit băiatul un an de zile. Am făcut raport și va fi chemat la Comisia de disciplină. El e veșnicul nemulțumit, voia să-i arătăm amprenta unde a atins și spunea că nu se dă la o parte.

Dar a fost depășită săritura?
S-a văzut clar că a fost depășită, s-a văzut din avion! De asta nici nu a mai rămas semnul pe plastilină. Conform regulamentului, plastilina e pusă acolo pentru depășirile insesizabile ochiului arbitrului. Când e pe deasupra plastilinei nu le mai poți detecta și e depășită. Dar el trebuie să facă circ și e recidivist.

Vi se pare normal ca arbitrul de prag (n.r. – Răzvan Stănescu) să fie chiar unchiul unuia dintre protagoniști – Valentin Toboc?
Nu am avut pe cine să punem, pentru că din 50, noi am avut doar 28 la dispoziție, iar Răzvan e unul dintre cei mai buni arbitri. Eu am fost arbitru judecător.

Ce salariu are un arbitru?
Nu are salariu, primește un barem, ori 30 de lei, ori 50 de lei de concurs impozabili. Dacă se nimerește un concurs pe ploaie, cine credeți că stă o zi întreagă pe stadion!?

E adevărat că la probele lungi de la Naționale atleții și-au aflat timpii intermediari după fiecare tură de pistă verbal, de la arbitrii?
Cronometrajul a fost total electronic. Timpii care s-au auzit erau strigați de arbitrii cronometrori pentru graficele de cursă. La 10.000 de metri unele competitoare le pot prinde pe celelalte din urmă și trebuie să știm timpii intermediari pentru evidența grafică.

„Să se bage camera video de prag”
Horia Toboc, șeful secției de atletism de la Steaua, și tatăl lui Valentin, avansează o soluție care ar elimina controversele. „Camera video de prag (n.r. – dispozitivul optic), care citește imediat bătaia și o transmite spre tabelă. Altfel, fiul meu are mare potențial de creștere. Va fi copt pe la 24-25 de ani!”

ANIȘOARA Cușmira acceptat în 83
În 1983, pe fostul „23 august”, celebra Anișoara Cușmir a avut o săritură de record mondial, 7,52 m. Povestește un apropiat: „Arbitrul Doru Crișan, un reputat antrenor de atletism, i-a spus că a depășit plastilina cu vârful și Cușmir s-a conformat. De curiozitate, a cerut să i se măsoare încercarea și a rămas cu o bucurie”.

Exemplul Mike Powell – Tokyo 1991

Înainte de a stabili recordul mondial (8,95) la ultima săritură de la CM de la Tokio 1991, americanul Mike Powell a avut o tentativă controversată. A depășit doar cu vârful pantofului, dar i s-a dat încercare depășită. Horia Toboc susține că săritura fiului său a fost reușită și pentru că acesta ar fi avut primele cuie pe prag și doar botul pantofului peste.