Hocheiul românesc, aproape de faliment

Hocheiul românesc, care ajungea la Jocurile Olimpice de iarnă din anii ’70 să ocupe un onorant loc șapte, se află în 2014 în pragul falimentului din cauza datoriilor de peste 1,5 milioane de lei și a infrastructurii cvasi-inexistente, situația fiind asemănătoare cu un alt sport pe gheață, patinajul.

Echipa națională de hochei a României a participat la patru ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă (1964, 1968, 1976 și 1980), reușind cea mai bună clasare la ediția din 1976 de la Innsbruck, un loc șapte.

După aproape patru decenii, Federația Română de Hochei pe Gheață a ajuns în pragul falimentului, iar șansele de ieșire din această situație sunt minime, potrivit președintelui forului, Florian Gheorghe.

„Federația se află în pragul falimentului. De la sfârșitul lui noiembrie, de când am preluat conducerea federației, am ajuns la concluzia că suntem datornici și că datoriile ne trag în jos, ba chiar s-ar putea să avem parte de faliment. La 31 decembrie 2013 avem următoarele datorii: cheltuieli de funcționare și întreținere – ENEL 386.252, Apanova 508.694, RADET 155.241, REBU 7.752, serviciul de pază 7.923, Medsana, amenajare și reamanajare 49.000, York – întreținere frigo 18.352, reparație la rolbe (n.r. – mașini de întreținere a gheții) de către un service 5.438. Per total, avem 1.239.435 de lei. În ceea ce privește activitatea sportivă avem datorii de 312.398. În ceea ce privește materialele sportive și echipamentul 48.075, deconturi neachitate și alte obligații de plată 76.266. Cu un total general de 1.547.185,29 lei„, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, Florian Gheorghe.

Federația de hochei nu are nici măcar un sediu adecvat, angajații desfășurându-și activitatea în incinta Patinoarului „Mihai Flamaropol”, dezafectat din februarie 2013, din cauza datoriilor către furnizorii de utilități. Florian Gheorghe a precizat că a solicitat MTS alocarea unor spații în sediul din strada Vasile Conta, însă nu a primit niciun răspuns după mai bine de două luni. El a „pus ochii” pe două încăperi din clădirea ministerului, care în acest moment aparțin altor federații.

„FRHG la ora actuală nu are sediu. Noi stăm acolo într-o zonă în care nu există utilități, nu există apă, de căldură nu mai vorbim. Nu e niciun confort minimal. La computer se bate cu mănuși de lână. Am cerut din 21 noiembrie un spațiu în sediul ministerului și nimic. Am și identificat niște spații. Federația de judo are două camere, dar acolo au depuse niște materiale. Federația de tenis are trei camere și vine un oficial când și când„, a mai spus Gheorghe.

El a afirmat că bugetul de 900.000 de lei primit de la MTS în anul 2014 este destinat doar pregătirii loturilor naționale. „De la MTS avem buget alocat pentru participarea și pregătirea echipelor naționale pentru participarea la competiții naționale și internaționale. Pregătirea în loc să o facem ca la carte, o facem mai subțire. În loc să avem cel puțin două săptămâni de pregătire sau trei turnee de verificare, o să avem maxim zece zile, iar la turnee internaționale vom participa dacă datoriile vor fi onorate. În rest, performanță pe spongi. Am depus programe la minister în valoare de doar 900.000 de lei„, a completat Gheorghe.

În ciuda tuturor problemelor financiare de la federație, Gheorghe dorește amenajarea unui patinoar pentru antrenamente în București, banii urmând să-i strângă dintr-o colectă publică. „Dacă bani nu sunt, mă gândesc să fac patinoarul din colectă publică. Nu mi-e rușine să trimit 10.000 de scrisori. Când o să am proiectul, mă voi duce la primărie și o să cer o suprafață de 5.000 de metri pătrați. Am identificat suprafața. E un amplasament destul de bun și nu știu dacă aș putea accede până acolo, dar cu puțin sprijin se poate rezolva. Dacă lucrurile se vor face printr-o licitație internațională și o va câștiga una dintre companiile din Finlanda, care lucrează cel mai repede și cel mai bine, am putea avea în șase-șapte luni un asemenea edificiu. Nu îmi va fi rușine să trimit inclusiv la Corpul Diplomatic, la toate federațiile naționale afiliate la federația internațională, în Canada, în Rusia, la firmele mari sau mici. E dureros să vezi cum se pierd 300 de copii, care se joacă de șase-șapte ani„, a explicat Gheorghe.

Potrivit acestuia, în România există doar cinci patinoare funcționate destinate hocheiului pe gheață, unul în comuna harghiteană Cârța, dar niciunul în Capitală. „Patinoarele funcționale pentru hochei la ora actuală sunt în Galați, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Brașov și în comuna Cârța. Perspective sunt. Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu președintele Federației Internaționale de Hochei căruia i-am spus în mare și ne va ajuta cu un proiect pentru un patinoar care să fie de pregătire, cu 50-100 de locuri. Suprafața de gheață va fi cea normală și va mai avea vestiarele aferente. Dacă Patinoarul Flamaropol va intra în reconstrucție, va dura aproape doi ani„, a adăugat Gheorghe.

Florian Gheorghe a precizat că la Cârța loturile naționale nu s-au putut antrena și un turneu al campionatului de seniori nu a putut avea loc, deoarece patinoarul era închiriat unor echipe de amatori. „La Brașov trebuie să ne rugăm frumos de primărie ca să putem intra la pregătire cu echipele naționale. La Cârța am avut un turneu de seniori în care situația a fost jenantă. Primăria ne-a spus că orele de disputare a partidelor din campionatul național nu pot fi cele solicitate, întrucât vine o echipă de bucătari, de ospătari din zonă și ei au închiriat cu contract. Ne-au propus să jucăm la nouă dimineața sau seara după 20.30. Nu există un cadru legal care să ratifice faptul că pentru campionatele naționale să avem prioritate„, a subliniat Gheorghe.

Singurul patinoar în aer liber din București, cel din cartierul Floreasca, nu a fost deschis anul acesta nici măcar pentru agrement. „Așa se întâmplă când bazele sportive sunt lăsate pe mâna privaților. Ei dacă nu fac bani, nu mai deschid patinoarul„, a spus Florian Gheorghe.

Gheorghe dorește ca după Jocurile Olimpice să se întâlnească cu alți președinți de foruri și să înființeze o Federație a Sporturilor de Iarnă, după modelul francez și italian. „După Jocurile Olimpice o să inițiez un program denumit generic „Reabilitarea sporturilor de iarnă”. Avem trei sferturi din țară de deal și munte. O să fac o întâlnire cu toți președinții ai sporturilor de iarnă, să discutăm despre ceea ce avem nevoie și să încercăm să facem un program pe care să-l înaintăm pentru a obține fonduri„, a conchis Gheorghe.

Într-o situație similară se află și patinajul românesc, forului de specialitate fiindu-i sistată finanțarea de la MTS în 2013 și în 2014 din cauza neregulilor și ale scandalurilor interne. De altfel, patinatorii cluburilor din București nu mai au un spațiu unde să se antreneze de aproape un an de zile, de când Patinoarul „Mihai Flamaropol” a fost închis, ei pregătindu-se în mall-urile Capitalei.