EXCLUSIV | Clubul Sportiv Dinamo are un nou preşedinte. Este campioană olimpică şi mondială şi a lucrat în ultimii ani la frontieră

14 sep 2017 8982 afişări Comentează şi tu Alte sporturi
EXCLUSIV | Clubul Sportiv Dinamo are un nou preşedinte. Este campioană olimpică şi mondială şi a lucrat în ultimii ani la frontieră

Prin ordin al Ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, campioana olimpică la canotaj Liliana Gafencu-Neagu a fost împuternicită la conducerea Clubului Sportiv Dinamo. Decizia de numire a fost semnată miercuri, pe 13 septembrie, dar abia a doua zi a fost adusă la cunoştinţa oamenilor din club.

Liliana Gafencu are 42 de ani şi este triplă campioană olimpică la canotaj în proba de 8+1 (1996, 2000 şi 2004). În palmares, mai are două medalii de aur la Campionatele Mondiale de seniori şi una de bronz.

Povestea unei campioane

În istoria României există 13 sportivi care au în palmares cel puţin trei medalii olimpice de aur. Între aceste vedete incontestabile se află şi Liliana Gafencu-Neagu, o femeie puternică, născută sub zodia succesului. Plămădită din talentul şi valoarea pământului roditor al Moldovei, leagănul atâtor genii ale neamului românesc, Lili Gafencu şi-a împlinit perfect toate cele trei cariere pe care le-a încercat până acum: sportivă, profesională şi familială.

Primul aur olimpic – în 1996, la 21 de ani

Sportul l-a început pe plaiurile natale, la Suceava, prima experienţă fiind la volei. ”Am jucat doi ani, 88-89. În 1990 eram deja la Bucureşti, selectată la canotaj. Doi antrenori au venit la Suceava pentru a căuta fete puternice, iar profesorul de sport de la Liceul Petru Rareş, unde învăţam, m-a recomandat. Am dat nişte teste pe care le-am luat fără probleme şi aşa am ajuns la canotaj”, povesteşte Liliana Gafencu.

Anul următor, 1991, avea să vină prima medalie de aur – la Campionatele Balcanice din Turcia, iar de atunci succesele s-au înnodat precum kilometrii parcurşi pe apă.

În 1996 a venit prima medalie olimpică de aur, la Atlanta, în proba regină (8+1). Aurul s-a legat şi anii următori, 1997 şi 1998, la Campionatele Mondiale de seniori, iar în 1999 a ieşit la suprafaţă personalitatea sa puternică. În acel an a fost la un pas să renunţe la sportul de performanţă, după unele neînţelegeri cu antrenorul principal de la lot. Campionii mari au caractere puternice, iar Liliana Gafencu nu a făcut excepţie de la regulă. Problemele au trecut şi a venit al doilea aur olimpic, la Sydney – 2000, tot la 8+1.

Întâlnirea cu generalul Aurel Neagu

După al doilea titlu olimpic, la 26 de ani, Lili Gafencu a decis să facă o scurtă pauză de sport şi a trecut în profesional. ”Eram deja ofiţer de poliţie şi dacă stau bine să mă gândesc mi-am ales drumul fără să şovăi. De câte ori plecam din ţară mă fascinau poliţiştii pe care îi întâlneam în vamă. Mi-a plăcut uniforma lor, faptul că erau permanent în contact cu oamenii. Cert este că am spus că vreau la Poliţia de Frontieră. Nu cunoşteam pe nimeni la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, dar şeful de la resurse umane de la Dinamo, Şindrilaru, m-a sfătuit să merg în audienţă la generalul Aurel Neagu, comandantul poliţiei de frontieră. Am sunat, am spus cine sunt şi am avut succes. Domnul general Neagu m-a primit şi după ce m-a ascultat mi-a spus cu vocea lui fermă «De azi eşti a noastră! Uşa ţi-e deschisă, te vom ajuta, dar trebuie să înveţi meserie, să-ţi faci treaba cu conştiinciozitate. Intri într-un colectiv de profesionişti». Am fost repartizată la Aeroportul Băneasa, pentru a căpăta experienţă, şi chiar am intrat într-un colectiv de excepţie, format din profesionişti”, povesteşte canotoarea de aur.

După doi ani de profesional i s-a făcut dor de sport. Se apropia ediţia olimpică de la Atena – 2004, iar preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, Ion Dospinescu, o dorea înapoi în barca de aur. A acceptat să revină în cantonament, la munca de galere a canotajului, şi a mai pus o medalie de aur în palmares, tot la 8+1. Cariera ei sportivă era pe deplin împlinită, aşa că întreaga ei vitalitate s-a îndreptat către profesie şi familie.

A lucrat la Serviciul control al IGPF

Liliana Gafencu s-a întors la Poliţia de Frontieră şi, în paralel cu diversificarea studiilor, a urcat treaptă cu treaptă. A lucrat nemijlocit pe frontieră, indiferent că a fost vorba de cea auto, cea navală, aeroport sau zona verde. A lucrat cot la cot cu colegii ei, fără să-şi pună pavăză din medaliile olimpice de aur cucerite la canotaj. Din 2010, comisar-şef Liliana Gafencu-Neagu a lucrat la Serviciul Control din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, printre principalele sale activităţi şi responsabilităţi aflându-se inclusiv efectuarea controalelor de fond şi tematice, cercetarea penală / disciplinară / administrativă a personalului Poliţiei de Frontieră şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor împotriva personalului din competenţă. Studiile de drept şi verticalitatea i-au dat anvergura necesară pentru astfel de îndatoriri.

Între 2008 şi 2011, Liliana Gafencu şi-a luat trei ani de pauză în cariera profesională, pentru a-şi împlini menirea de mamă. Familia Gafencu-Neagu şi-a făurit propriile ”medalii de aur”: Ianis s-a născut în 2008, iar Maria în 2009 - pe 24 iulie. O dată care îi era oricum lipită de sufletul marii campioane, ca Ziua Poliţiei de Frontieră!

Începând cu 13 septembrie, Liliana Gafencu-Neagu este noul preşedinte al Clubului Sportiv Dinamo, cea mai galonată grupare sportivă a României.

 

 

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.