Unii preferă tradiția. O parte dintre iubitorii fotbalului din Brașov nu vor o arenă modernă. Exemplele aduse ca replică la anunțata construcție de 40 de milioane de euro

Într-o perioadă în care primarii din România văd în ridicarea unor stadioane noi un important plus în tentativa de a câștiga din nou alegerile locale, iar electoratul se lasă impresionat de realizările edililor, există și voci care nu susțin apariția unor arene ultramoderne. Ce-i drept, sensibil mai puține.

Guvernul României a aprobat la începutul acestui an fondurile necesare pentru ridicarea unui stadion de 5 stele în Brașov, oraș cu două echipe de fotbal în prima ligă, FC și Corona. Costurile construcției ar urma să se ridice la aproximativ 40 de milioane de euro, iar arena de la poalele Tâmpei ar urma să dispună de 25.000 de locuri. Însă, nu toți iubitorii fotbalului brașovean văd utilitatea acestui stadion, în condițiile în care ambele formații ale urbei au parte de asistențe reduse la meciurile de pe teren propriu, cu excepția meciurilor importante contra unor echipe precum Steaua sau Dinamo.

Fațada Tribunei I a Stadionului „Silviu Ploeșteanu”, așa cum arăta acum 75 de ani

Pe site-ul steagulrosu.wordpress.com, aparținând unor fani ai lui FC Brașov, a fost lansat încă din urmă cu trei ani un manifest împotriva renunțării la actuala arenă, „Silviu Ploieșteanu”, deoarece astfel s-ar renunța la o parte esențială a tradiției clubului transilvănean și chiar a fotbalului românesc. În prezent, stadionul dispune de numai 7.000 de locuri după demolarea peluzei nord, care a fost pusă la pământ din motive de securitate pe vremea când președintele grupării galben-negre era Dinu Gheorghe. Construită în 1936, arena „Silviu Ploieșteanu” este depășită moral și nu corespunde standardelor actuale, însă o parte a fanilor consideră că mai corectă ar fi o modernizare a actualului stadion și nu ridicarea unuia nou.

„Stadionul pe care FC Brașov își dispută meciurile de acasă a fost inaugurat în anul 1936, având, pe lângă teren de fotbal, și o pistă de atletism, stadionul fiind gazda diferitor competiții de acest gen și chiar și curse de călărie. Actuala Tribuna I, partea centrală, datează tocmai din 1936, în vreme ce Tribuna a II-a fost înălțată spre finalul anilor ”30, începutul anilor ”40. Este păcat că în ziua de azi accesul în spatele Tribunei a II-a este permis numai unui număr restrâns de persoane, pentru că aceasta prezintă o arhitectură foarte interesantă, specifică stadioanelor construite în acea epocă. Chiar ar fi un lucru de dorit ca persoanele din conducerea clubului să se intereseze de renovarea și punerea în valoare a exteriorului Tribunei a II-a”, se arată pe steagulrosu.wordpress.com.

Așa ar urma să arate noul stadion al Brașovului

Sursa citată prezintă în sprijinul demersului și câteva exemple din Vest, acolo unde tradiția a fost preferată noului. Primul caz este cel al arenei Craven Cottage, din Londra, pe care își dispută meciurile de acasă formația de primă ligă Fulham. Chiar dacă relativ recent s-a vorbit despre mutarea echipei pe un stadion nou, gruparea londoneză continuă să își dispute meciurile de pe teren propriu pe bătrânul „Cottage”, acolo unde elementele arhitecturale specifice începutului secolului trecut se îmbină armonios cu facilitățile moderne. Englezii nu au renunțat la fațada din cărămidă roșie, specifică clădirilor britanice, și nici la tribuna a II-a, acolo unde a fost păstrat inclusiv pavilionul oficial, cu decorațiuni foarte la modă în 1896, anul în care a fost terminată actuala arenă a lui Fulham.

Fațada în stil englezesc a stadionului Craven Cottage (Sursa: Wikipedia)

Pavilionul oficial al stadionului lui Fulham (Sursa: http://www.anglofil.ro/)

De asemenea, în Stockholm există monumentalul Stadion Olimpic, ridicat în 1912, și la care suedezii nu vor să renunțe sub nicio formă. Casa formației Djurgardens prezintă elemente arhitecturale neobișnuite pentru un stadion, care îl fac să semene, văzut din exterior, mai degrabă cu un castel decât cu o bază sportivă.

Intrarea cu boltă a Stadionului Olimpic din Stockholm

Interiorul arenei suedeze construită la 1912, dar pe care formația Djurgardens își dispută meciurile de acasă din 1936. Sursa: http://www.fc-utd.co.uk

Dovada că și în România se poate
În expunerea brașovenilor se face referire și la modelul Mediaș, acolo unde în urmă cu patru ani a apărut o nouă tribună, în locul celei vechi, cu o capacitate mult mai mică. Oficialii grupării mureșene au ridicat o construcție pe două niveluri, total acoperită, care îi dă arenei un aer mult mai impunător și mai apropiat de cerințele din fotbalul actual.

Tribuna a II-a a Stadionului Gaz Metan, după modernizare (Sursa: http://www.tribuna.ro/)

Publicat: 11 02. 2014, 08:56
Actualizat: 11 02. 2014, 10:04