Fălci**

... pentru Andone, e în egală măsură o chestiune de onoare și de cotă. Dinamovistul aterizat în Giulești știe că un blat cu Steaua, etapa viitoare, i-ar compromite, probabil pe vecie, numele și șansele de a mai lucra la vreun club cât de cât serios din România. În fotbalul nostru intim - „țară mică, vreo câteva mese", vorba lui Dinică, în Filantropica - se știe totul despre toți. Nici n-ar mai conta că ordinul vine de la Copos sau de la altcineva, antrenorul și-ar pierde dreptul de a le cere respect suporterilor. Oamenii vor ști.

… pentru Andone, e în egală măsură o chestiune de onoare și de
cotă. Dinamovistul aterizat în Giulești știe că un blat cu Steaua,
etapa viitoare, i-ar compromite, probabil pe vecie, numele și
șansele de a mai lucra la vreun club cât de cât serios din România.
În fotbalul nostru intim – „țară mică, vreo câteva mese”, vorba lui
Dinică, în Filantropica – se știe totul despre toți. Nici n-ar mai
conta că ordinul vine de la Copos sau de la altcineva, antrenorul
și-ar pierde dreptul de a le cere respect suporterilor. Oamenii vor
ști.

Dintotdeauna, trădătorii au fost folosiți, cu ajutorul lor s-au
câștigat bătălii și războaie, dar niciodată n-au fost priviți
altfel decât cu dispreț. Ando știe asta, a venit la Rapid după o
experiență nefericită în Bulgaria, iar acum încearcă marea cu
degetul: să-i ducă pe „vișinii” în Europa League. Aici nu există
dubii, Andone e un mercenar lângă Podul Grant, e plătit „la oră”,
nu-l leagă nimic de suporteri, de loc, n-are un trecut în numele
căruia să accepte compromisuri. Tocmai din cauza asta are mai multe
șanse de reușită decât „fostele glorii”. Nu-i de-al locului, nu
cunoaște fețele care-l laudă sau îl scuipă de la tribuna zero, nu-i
pasă de tabieturile din Giulești. A venit fără sentimentalisme, dar
cu scopuri precise: să obțină victorii, să-și „repare” cota, să
câștige bani și respect. Meciul de duminică seară, cu Steaua, poate
fi cheia de boltă a planului său. Dacă greșește acum, va fi
numaidecât îngropat sub dărâmături.

… pentru Rapid, ca entitate, meciul cu Steaua e un test al
orgoliului. Mai există coloană vertebrală în Giulești? Mai există
demnitatea anilor grei din perioada interbelică și din comunism?
Mai există valoare? Steaua poate învinge și corect în Giulești. Dar
asta s-ar vedea repede. După decenii de experiență în domeniu, un
microbist român îți poate distinge în 5 minute blatul de un meci
„pe bune”. Una peste alta, probabil că Rapid-Steaua va depinde, mai
degrabă, de determinarea cu care „Fălcosul” va strânge maxilarele
la vederea temutelor culori roș-albastre.

Publicat: 14 04. 2010, 10:30
Actualizat: 14 04. 2010, 10:30