EXCLUSIV | CSA Steaua, CS Dinamo, CSM București și CS Rapid au primit de la stat aproape 210.000.000 de lei în 2018. Împreună, au câștigat un singur titlu mondial în probă olimpică și zero cupe europene intercluburi | CIFRE + GRAFICE

Despre sportul românesc se vorbește, la modul general, că este subfinanțat, aceasta fiind una din cauzele rezultatelor tot mai proaste pe plan international. ProSport a căutat să verifice această maximă impusă ca adevăr și explicație universală, folosită de cei care trăiesc pe lanțul trofic al sportului – de la antrenori și până la conducătorii de cluburi, de federații, de minister și chiar de comitet olimpic.

Cifrele arată că patru cluburi sportive de stat importante pentru România – CSA Steaua, CS Dinamo, CSM București și CS Rapid – consumă, anual, sute de milioane de lei.

De la caz la caz, situația diferă, dar chiar și în cel mai rău caz vorbim despre subvenții de milioane de euro. În total, în 2018, statul, prin diversele sale instituții (trei ministere și o primărie), a virat către cele patru cluburi din București 207,21 milioane de lei (aproximativ 45 de milioane de euro).


Bugetul „celor 4 mari” din București în ultimii 3 ani. Steaua (punctul albastru) este campioană detașată, cu peste 17 milioane de lei avans față de urmăritoarea CSM București. Cel mai bun raport cheltuieli – rezultate pare să-l aibă Dinamo, care se luptă cu Steaua la locul 1 ca performanțe, deși are un buget la jumătate

Cu tot cu diverse alte surse de venituri, CSA Steaua, CS Dinamo, CSM București și CS Rapid au avut buget de 222,42 milioane de lei (aproape 48 de milioane de euro).

De acești bani, „cei patru mari” au câștigat anul trecut, la un loc, un singur titlu mondial în sport olimpic – în proba feminină de canotaj 2 – categoria ușoară.

CSA Steaua – cel mai bogat club din România. 46 de secții, buget de 20 de milioane de euro și o jumătate de medalie de aur la Mondiale în 2018

Singurul club de stat care nu-și divulgă bugetul și subvențiile încasate din banii publici este CSA Steaua. ProSport a căutat să descopere, în ultimele luni, cât plătim, cu toții, ca în Ghencea să se facă sport. Surse multiple ne-au dezvăluit că e vorba de „cam 18 milioane de euro pe an”.

Pe 21 martie, venit în studioul ProSport Live, însuși ministrul Benjamin Leș avea să ne confirme oficial: „Bugetul clubului Steaua în 2018 a fost de 91 de milioane de lei, din care 86 de milioane au provenit de la Minister”. Așadar, un buget total de circa 19,6 milioane de euro, din care subvențiile publice au reprezentat 18,5 milioane de euro.

Două sunt discuțiile care se pot face pe marginea cifrelor de mai sus:

1. Cât de mult se văd în performanțe cei aproape 20 de milioane de euro virați anual de stat în conturile CSA Steaua

și

2. De ce comandanții clubului – și, pe linie ierarhică, direct miniștrii Apărării cărora li se subordonează direct Steaua – acceptă ca brandul numărul 1 al țării să producă atât de puțini bani din surse proprii.


Steaua domină și topul subvențiilor, având cu peste 17 milioane de lei mai mulți bani de la buget față de urmăritoarea CSM București. Codașa absolută este Rapid

Despre ambele chestiuni a vorbit ministrul actual al Apărării, Gabriel Leș, în studioul ProSport Live. Acesta a invocat un aparent paradox: deși bugetul total al clubului e cel mai mare din toată România, în schimb bugetul individual al secțiilor este mai mic decât al rivalelor. Exemplul dat a fost de la baschet. „Avem 46 de secții. Sunt foarte multe. La secția de baschet avem o sumă mult mai mică decât a competitorilor. Bugetul la baschet este la 20-30% din ce au competitorii direcți. Comandantul lucrează chiar acum la un proiect, să vedem dacă e nevoie să renunțăm la unele secții”, a explicat ministrul Leș.

Realitatea este, parțial, cea expusă de politician, care în discuția cu ProSport a lăsat impresia că este un om de bună-credință, dar – așa cum chiar el a menționat – depinde mult și de ceea ce îi transmit subordonații.

Secția de baschet a clubului Steaua are, momentan, un buget mic – câteva sute de mii de euro, spun sursele ProSport -, dar asta pentru că, până anul trecut, Steaua a avut echipă comună cu CSM București, care vărsa în conturi aproape un milion de euro anual. Începând din acest campionat, colaborarea s-a rupt, iar Steaua e acum pe cont propriu. Așadar, exemplul secției de baschet, invocat de ministrul Apărării în emisiunea ProSport Live, este irelevant. Cineva din subordine pare să-i fi dat, în acest caz, niște informații trunchiate.

CSU Sibiu are, conform informațiilor ProSport, un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro.

În același timp, foarte multe din secțiile invocate de ministrul Leș – cam 15 din totalul de 46 – consumă foarte puține resurse.  

Concluzionând, la Steaua nu secțiile multe par să fie o problemă, ci modul în care comandanții și managerii din subordine gestionează aceste resurse uriașe pentru România. În perioada 2016-2018, la CSA Steaua au fost trei comandanți: George Boroi (până la finele lui 2016), Cristian Petrea (din noiembrie 2016 până în toamna lui 2018) și Bixi Mocanu (din octombrie 2018 până în prezent). Niciunul dintre ei n-a acționat pentru a crește nivelul performanței la Steaua în acord cu bugetul primit de la stat și nici pentru a mări sumele obținute din surse independente.

Anul trecut, CSA Steaua câștigat o jumătate de medalie de aur la Campionatele Mondiale din sporturile pe echipe. În proba feminină de canotaj 2 – categoria ușoară, una din cele două membre ale echipajului, Elena Beleagă, este legitimată la clubul Armatei.

CS Dinamo – campionii banilor atrași din surse independente. Clubul are 30 de secții, buget de 12 milioane de euro și anul trecut a câștigat jumătate de titlu mondial la sport olimpic

Clubul Ministerului de Interne primește, anual, aproximativ jumătate din banii care intră la Steaua:

– 34,8 milioane de lei în 2016,

– 30,6 milioane de lei în 2017,

– 41,8 milioane de lei în 2018.

În același timp, Clubul Sportiv Dinamo reușește să atragă cei mai mulți bani din surse independente dintre toate cluburile de stat din România:

– 5,8 milioane de lei în 2016,

– 6,7 milioane de lei în 2017,

– 5,8 milioane de lei în 2018.

CS Dinamo are 30 de secții sportive și – după cum ați citit mai sus – un buget total de aproximativ 8 – 10 milioane de euro pe an. Sursele ProSport afirmă că aproximativ 60% din acest buget merge la salariile angajaților și întreținerea bazelos sportive. Restul de 40% este direcționat către activitatea sportivă propriu-zisă.

Spre deosebire de CSA Steaua, unde fostul comandant George Boroi a eliminat instructorii sportivi înlocuindu-i cu manageri, la Dinamo se păstrează vechea organizare. Sunt mai puțini angajați, dar clubul rămâne la bătaie cu Steaua în materie de înaltă performanță.

În 2018, „roș-albilor” le revine cealaltă jumătate a unicului titlu mondial în sporturi olimpice câștigat de România. Ionela Cozmiuc-Lehaci a fost una din cele două componente ale echipajului feminin de canotaj 2 – categoria ușoară care, în septembrie 2018, la Plovdiv (Bulgaria), au cucerit titlul mondial.


Pe acest grafic se vede bine proporția banilor atrași de cluburile publice din alte surse decât cele bugetare. Siguranța banilor de la stat pare să inhibe orice efort, din partea managerilor, pentru a eficientiza departamentele de marketing. Nici măcar la Rapid, care primește „numai” două milioane de euro pe an, nu se mișcă nimic

CSM București – sume uriașe cheltuite la handbal și rugby. Gruparea Primăriei are buget 16 milioane de euro, 16 secții sportive și zero titluri mondiale în 2018

Clubul Primăriei din București se bate cu CSA Steaua la titlul de cea mai bogată grupare sportivă din România. Anual, municipalitatea varsă în conturile CSM București zeci de milioane de lei.
Banii sunt, de la an la an, tot mai mulți:
– 54,3 milioane în 2016,

– 62,5 milioane în 2017,

– 69,9 milioane în 2018.

În același timp, la CSM București se observă o inerție mare în privința interesului pentru bani atrași din surse independente. Într-un oraș precum Bucureștiul, cu milioane de locuitori, un PIB despre care s-a anunțat că l-a depășit pe al Berlinului și cu atât de multe firme, clubul sportiv al Primăriei atrage sume infime:

– 3,8 milioane de lei în 2016,

– 1,7 milioane de lei în 2017,

– 3,85 milioane de lei în 2018.

Aproape că nu se poate vorbi de marketing și ticketing în aceste condiții.

Pe site-ul oficial al CSM București se menționează 16 secții sportive – așadar, jumătate din câte are Dinamo și o treime din ce are Steaua.

La un buget crescător, de la 12 milioane de euro în 2016 până la aproape 16 milioane de euro în 2018, banii par suficienți.

Clubul se axează pe sporturile de echipă. Handbalul feminin e nava-amiral a CSM București și consumă, spun sursele ProSport, cam 4,5 milioane de euro pe an. Handbalul masculin, rugby-ul și voleiul primesc sume consistente. Până anul trecut, în parteneriatul cu Steaua, clubul Primăriei a asigurat o sumă consistentă – circa 900.000 de euro, spun sursele noastre – și la echipa de baschet.

Ultimul trofeu de calibru obținut de CSM București trebuie căutat însă în 2016, când echipa de handbal feminin a câștigat Liga Campionilor.

Anul trecut, clubul n-a câștigat niciun titlu mondial la sporturile olimpice.

CS Rapid – sărăcie, sărăcie, sărăcie. Clubul are buget 2 milioane de euro, 15 secții, iar multă lume face muncă voluntară

Clubul Rapid este o Cenușăreasă a „celor 4 mari” și un pigmeu prin comparație cu bugetele uriașe ale acestora. Ministerul Transporturilor finanțează gruparea giuleșteană cu „doar” aproximativ două milioane de euro pe an:

– 8,77 milioane de lei în 2016,

– 8,83 milioane de lei în 2017,

– 9,54 milioane de lei în 2018.

Banii sunt absolut insuficienți pentru o grupare de tradiția și importanța Rapidului, care are 15 secții sportive, conform site-ului oficial (în unele cazuri, cum ar fi polo și baschet, sporturile sunt prezentate separat, feminin și masculin), și o bază sportivă în administrare.

În același timp, dacă statul nu dă suficienți bani, nici aici conducerea nu s-a arătat interesată să pună la punct un departament de marketing în stare să atragă bani din surse proprii. Sumele venite din surse independente, altele decât bugetul de stat, sunt de-a dreptul ridicole la CS Rapid:

– 330.000 de lei în 2016,

– 490.000 de lei în 2017,

– 635.000 de lei în 2018.

Situația este atât de proastă încât, susțin sursele ProSport, în multe cazuri la Rapid se poate vorbi, literalmente, de muncă voluntară din partea unor jucători și antrenori.

Chiar și în aceste condiții improprii, izolat, clubul mai câștigă uneori câte o medalie.

Cel mai important trofeu de anul trecut a fost un bronz obținut la Campionatele Europene de haltere organizate în aprilie la Izvorani. Maria Grigoriu s-a clasat a treia în Europa la categoria 69 de kilograme – stilul aruncat.

Publicat: 03 04. 2019, 13:25
Actualizat: 03 04. 2019, 14:26