Eroină!** 4.000 km cu mașina pentru o medalie de argint

Un sport despre care se scrie destul de rar. Sau foarte rar.
Luptele produc pentru România campioni pe bandă rulantă. Și mai
produc surprize. Unele foarte plăcute. Georgiana Paic a cucerit
acum 10 zile argintul la Europenele de la Dortmund (cat. 59 kg).
Fără sprijinul federației de specialitate, susținută exclusiv de
clubul la care este legitimată, CS Târgoviște, declară
„liberista”.
Tânăra – însoțită doar de antrenor, Cornel Cornea – a bătut peste
4.000 de kilometri cu mașina, pe ruta Târgoviște – Dortmund și
înapoi, s-a clasat pe podiumul competiției continentale, ratând la
mustață aurul european. În loc de mulțumiri și felicitări, așa cum
măcar din politețe s-ar fi impus, a fost nevoită să suporte
ironiile actualului antrenor de la lot, Daniel Ioniță, omul din
cauza căruia Târgoviștea a spus pas acțiunilor de pregătire ale
lotului național din ultimii ani. Georgiana (26 de ani) se
pregătește individual acasă, la Târgoviște, într-o micuță sală de
la marginea orașului. Din cele 10-12 ore cât petrece zilnic pe
saltea, câteva sunt dedicate puștilor de la grupele mici și medii,
pe care îi pregătește asiduu pentru marea performanță.

6,5 litri la 100 de
kilometri
este consumul mediu al modelului Logan
MCV diesel

Georgiana, meriți toate felicitările pentru
medalie…

Pot să spun că a fost foarte dificil, dar mă așteptam să am
adversari grei. E cel mai important rezultat din cariera mea. Eu nu
am putut participa la calificări, am fost accidentată după turneul
din Bulgaria. Am decis totuși să particip la Europene, am informat
și federația, și așa am plecat la Dortmund.

Pe banii clubului și ai antrenorului, fără ca federația să
se implice în vreun fel…

Într-adevăr. Aici e o problemă mai delicată: din câte am înțeles,
federația poate că ar fi susținut deplasarea mea dacă participam la
categoria 55 kg. Or, eu am cucerit în ultimii trei ani titluri
naționale la 59 kg, mi-ar fi fost greu să dau kilograme jos și să
particip la o altă categorie decât cea la care lupt în mod
obișnuit. Am mers la 59 kg, drumul, cazarea și toate cheltuielile
s-au ridicat cam la 1.500 de euro. Din buzunarul antrenorului
Cornea, care speră ca delegația să fie decontată de CS
Târgoviște.

Conflict
cu antrenorul de la lot

Colegele au mers cu avionul, voi ați făcut deplasarea cu
mașina. Oboseală mare, nu?

Drumul a fost foarte obositor, sunt cam 2.000 de kilometri pe care
i-am parcurs pe bucăți, atât la dus, cât și la întors. A fost bine
că am ajuns cu două zile înainte de debutul concursului, am avut
timp să mă odihnesc.

Ai fost recompensată pentru medalie ?
Încă nu, dar sunt promisiuni. Jumătate din premiere va veni de la
federație, jumătate de la club.

Voi nu faceți stagiile de pregătire cu lotul național. De unde
acest diferend cu federația?

Din 2008 a început totul. Noi am refuzat să lucrăm cu actualul
antrenor de la lot, Daniel Ioniță. De fapt e prea mult spus
antrenor. Ioniță e un simplu arbitru, nimic mai mult. În plus, nu
aveam cum să stăm atâtea luni pe an la lotul național. Mai avem și
noi cursuri, unele dintre noi sunt măritate, au copii. În
condițiile astea, preferăm să ne antrenăm la Târgoviște, cu domnul
Cornel Cornea. Și să sperăm că până la urmă se va muta aici un
centru olimpic de lupte și se vor schimba lucrurile…

A început la 14 ani

Ai avut parte de multe accidentări în ultimii ani la
genunchi. Te-ai gândit să te lași?

Să știți că da. Dacă nu ajungeam la Europene, aveam de gând să
renunț un timp, poate un an, poate un an și jumătate, până când mi
s-ar fi făcut dor de lupte.

De ce lupte? Când ai început?
Destul de târziu, la 14 ani. Mi-au plăcut luptele, nu știu ce anume
m-a atras în mod special, dar, după ce am început antrenamentele,
am fost imediat remarcată de domnul Cornea. Bine, la început a fost
mai mult o joacă. Prima medalie a venit în 2002, un bronz la
Campionatul Național Școlar.

Și primii bani?
Hmmm… Bani? Nu sunt prea mulți în acest sport. Îmi aduc aminte că
am primit în 2003 o primă indemnizație. Luam o dată la două-trei
luni, dar nu mult. Luptele reprezintă un sport destul de prost
plătit.

Ai avut oferte să pleci de la Târgoviște?
Da, am fost contactată de Steaua, de Dinamo… Nu am vrut să plec.
Întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu echipa la care am crescut. Nu
cred că aș putea să plec de la Târgoviște.

Nu știe
ce-i aia vacanță

Cum arată o zi obișnuită pentru tine ?
Păi… De la 8:00 la 10:00 antrenament individual. 10:00-12:00 cu
grupa avansați, 15:30-17:30 cu începătorii și 19:00-21:00 din nou
individual.

Unde ai fost în ultima vacanță?
Nici nu mai știu când a fost ultima vacanță. Programul nostru este
foarte aglomerat. Dacă am câteva zile libere, le petrec cu familia.
Părinții mă ajută enorm, fără sprijinul lor nu aș fi reușit să fac
față.

Peste 10 ani, sper să fiu la casa mea, cu familia mea.
Vreau să continui tot în aria sportivă. Dacă nu voi mai fi la
lupte, sper să găsesc ceva ca instructor, la vreo sală de fitness,
cine știe. Important e să reușesc să mă întrețin

Georgiana Paic

Nu sunt bine primită între colege. În general noi,
târgoviștencele, suntem privite altfel, cu răceală. Poate și pentru
că avem rezultate bune, cu bani puțini, fără turnee de
pregătire

Georgiana Paic (26 ani)

4
medalii
a cucerit România la C.E. de lupte de la
Dortmund, două de argint și două de bronz

Hobby
/ Între Biblie și undiță

Îmi place să dansez, să ascult muzică, să citesc. Ultima carte pe
care am început-o e Biblia. „Sper să o termin, până acum nu am
reușit”.

Când am câteva zile libere, vreau să mă relaxez într-un mediu
plăcut. De preferat la pescuit.

Târgoviște e un oraș cu oameni cu suflet bun. Nu mă văd trăind în
altă parte”, crede Paic.

La
înălțime

Georgiana a pozat pentru ProSport lângă Turnul Chindiei din
Târgoviște. Ea vrea să urce și în turnul performanțelor la Londra
2012. Dar va trebui să urce în categorie sau să slăbească pentru că
specialitatea ei – 59 kg – nu e probă olimpică (48 kg, 55 kg, 63
kg, 72 kg)


„Îi
întinzi o mână și apoi lovește în tine”

Ținta acuzațiilor declanșate de Georgiana Paic și de tehnicianul
său, Cornel Cornea, l-au vizat pe antrenorul-coordonator al lotului
olimpic feminin, Daniel Ioniță.
De fapt, părțile s-au ajutat reciproc. Forul condus de Cristian
Poteraș i-a oferit Georgianei ocazia de afirmare la o competiție de
anvergură, iar sportiva a dus misiunea la bun sfârșit, cucerind o
medalie. Toată lumea ar fi trebuit să zâmbească, nu? Ca în orice
sport individual din România, orgoliile au ieșit la suprafață după
un rezultat important, iar acuzațiile zboară precum gloanțele acum.
Contactat de ProSport, Ioniță, unul dintre cei trei antrenori
federali ai FR de lupte, și-a expus punctul de vedere, returnând
mingea spre Târgoviște.

„E
obraznică!”

„Georgiana a fost convocată la lotul național, dar nu a
participat, justificându-se prin diferite motive. Că nu poate sta
în stagiu de pregătire, pentru că mai și lucrează. Cert e că
federația le-a făcut invitația tuturor fetelor de la Târgoviște.
Georgianei i-am întins o mână, iar ea lovește în noi”
,
spune oficialul FRL. Conform acestuia, medaliata cu argint a ajuns
la Dortmund după ce primele două sportive tricolore de la această
categorie (59 kg) s-ar fi accidentat. „Spune că sunt
arbitru!? Eu am practicat lupte 20 de ani, am două facultăți –
Educație Fizică și Sport și Dreptul – și da, am făcut și cursuri de
arbitraj. Dar ea e obraznică! Antrenorul ei m-a invitat în urmă cu
câteva zile la o cafea să ne împăcăm. În primul rând nu sunt gagică
să ies cu el la o cafea, iar în al doilea rând nu sunt certat cu
el, deci n-am cum să mă împac. Cât despre drum, stați liniștiți că
n-au plătit ei, ci clubul din Târgoviște!”
.(Andru
Nenciu)

Articol scris de: Ionuț
MARIN(Târgoviște)

Publicat: 10 04. 2011, 23:46
Actualizat: 11 04. 2011, 14:15