DE POVESTE: Echipa care a câștigat Cupa, fără a juca vreodată în Liga I! Amintiri dureroase pentru rapidiști, ce a scris presa vremii și cine e unicul supraviețuitor

  • ProSport va reamintește povestea fascinantă a echipei care nu a jucat niciodată în Liga I, dar care are un trofeu în vitrină
  • Arieșul Turda a învins pe Rapid în finala Cupei României din 1961, scor 2-1. Unicul supraviețuitor al arieșenilor, Ioan Onacă, readuce la lumină detalii inedite pentru vremurile de azi
  • Cele două echipe s-au întâlnit înaintea meciului la Teatrul de Comedie, nu la mall, așa cum se întâmplă astăzi. În plus, au petrecut împreună
  • Prima pentru victorie: 2.000 de lei și trei metri de stofă!

Un articol de Vlad Măcicășan și Ioan Mocan

Fotbalul mic e capabil de povești mari. Au trecut aproape 53 de ani, dar povestea celor 11 tineri care au reușit imposibilul rămâne captivantă chiar și după mai bine de jumătate de secol. Arieșul Turda a rămas singura echipă care a câștigat Cupa României, dar care nu a jucat niciodată în Liga I!

Din cei 11 a rămas doar unul în viață. Ioan Onacă (foto) privește în urmă și regretă că nu mai are cu cine să împărtășească amintirile. „Cel mai important sentiment pe care îl trăiesc este nostalgia. Am rămas singurul din acea echipă. Portarul Vasile Suciu a murit și el săracul, de două luni”, își deschide sufletul cel care a trăit cea mai frumoasă poveste din istoria „fotbalului mic”.
„Nu cred că a fost un miracol, pentru că toate meciurile importante s-au jucat pe teren neutru, iar noi am câștigat destul de categoric, până în finală. În semifinale am învins UTA, cu 3-0, la Oradea, după ce UTA tocmai bătuse Progresul la București și era pe primul loc. Nu era o diferență atât de mare între Divizia A și Divizia B. În finală a fost 4-2 pentru noi la cornere, de exemplu, iar Rapidul avea 6-7 jucători de echipă națională”, și-a amintit fostul atacant Onacă.


Să închinăm un pahar în cinstea a 11 tineri, care au arătat cum se apără culorile unui club

 

Ștefan Filote,unul dintre antrenorii Rapidului la finala din 1961

„Pe rapidiști îi văzusem doar la televizor”
Arieșul Turda a ajuns repede celebră în toată țara, după ce a trecut la pas de echipe mult mai titrate, precum Corvinul, Știința Timișoara sau UTA. Finala urma să se joace pe „Stadionul Republicii”, cu 20.000 de spectatori în tribune. Era un vis pentru turdeni, care nu mai jucaseră niciodată în Capitală. „De la noi, doar căpitanul Ursu mai jucase în Divizia A. El avea 29 de ani, în rest toți aveam sub 26. El făcea legea în vestiar, mai mult poate decât antrenorul”, își amintește Onacă.

S-au întâlnit la Teatrul de Comedie
Pentru Rapidul lui Ozon, meciul părea o formalitate. Diferența dintre cele două echipe era izbitoare. „Înainte de meci am mers la teatrul de comedie, alături de lotul Rapidului. Pe jucătorii lor îi văzusem doar la jurnal, la meciurile naționalei, pentru că meciurile nu se transmiteau la televizor. Ne-au invitat, după partidă la petrecere, pentru că ei închiriaseră un restaurant. Nu și-au pus niciodată problema că vor pierde. Se așteptau să câștige ușor”, spune fostul jucător. Ca o mică paranteză: în ziua de azi, înaintea meciurilor, cele două echipe se întâlnesc la mall! Iar dacă ar mai și petrece înaintea întâlnirilor directe, atunci n-ar mai exista nicio șansă să ne gândim că vom avea un meci corect. Am închis paranteza!

Mecanicii și matrițerii care au „murit” pe teren
Onacă retrăiește și acum momentele din vestiar, de dinaintea partidei. „Ne-am spus că dacă ne vor conduce cu 1-0 sau 2-0, să luptăm ca să nu fie o diferență mai mare. Atunci, l-am auzit pe Băluțiu: Alergăm până murim!>. De altfel, cel mai motivat om al turdenilor avea să fie și omul finalei. Gheorghe Băluțiu a întors scorul în două minute și a decis o finală, care va rămâne în istorie, Arieșul Turda – Rapid 2-1!!! Câțiva angajați ai Fabricii de Stică din Turda tocmai deveniseră eroi. „Tot lotul era angajat la fabrică, în afară de mine. Eu eram profesor de fizică la liceu. Băluțiu era jurist la fabrică. În rest erau mecanici, matrițeri, lăcătuși… Mergeam la antrenamente după masa, pentru că dimineața eram la muncă. Lunea ne lăsau liberi, dacă aveam deplasări. Toți jucam din plăcere. Eram prieteni pentru că majoritatea am copilărit împreună în Turda”, descrie Onacă echipa care a produs „minunea din ’61”.

JUCĂ‚TORII ARIEȘULUI TURDA, LA FINALUL PARTIDEI CU RAPID

„În cinstea a 11 tineri care au arătat cum se apără culorile unui club”
Ioan Onacă povestește trăirile de după joc, cu un debit care te face să uiți că au trecut 53 de ani de la acel meci. Își amintește consternarea rapidiștilor și bucuria reținută a colegilor săi. „Am mers după meci la restaurant, împreună cu rapidiștii. Unul dintre antrenorii lor, Ștefan Filote, a luat un pahar de șampanie în mână și a spus: Să închinăm un pahar în cinstea a 11 tineri, care au arătat cum se apără culorile unui club>. În acel moment a izbucnit în lacrimi și a ieșit afară„, spune Onacă.

Prima: „valoarea a două costume”
După meci a venit și prima. Una care fotbaliștilor de astăzi li s-ar părea cel puțin ridicolă. „Am primit de la loto-pronosport 2.000 de lei, federația ne-a dat 3 metri de stofă, iar fabrica câte 700 de lei. Era practic valoarea a două costume”, dezvăluie Onacă. După meci, jucătorii Arieșului s-au întors la munca din fabrică și la anonimatul din Divizia B. Doar doi dintre ei au ajuns cunoscuți. Băluțiu a ajuns la „U” Cluj și Minerul Lupeni, iar portarul Vasile Suciu s-a transferat la Steaua, cu care a obținut alte cinci cupe ale României și un campionat. „El a fost cel mai realizat. A plecat la Steaua și a făcut carieră. Eu am rămas la Turda și am continuat să predau”. Odată cu ultimele amintiri ale domnului Onacă s-a încheiat povestea unei echipe care a făcut istorie, iar acum a ajuns penultima în Liga a III-a. Pentru Arieșul Turda, Cupa cucerită acum aproape 53 de ani rămâne reperul și motivația necesare pentru a continua o muncă de Sisif în numele unei idei.
Și poate că tocmai imaginile de arhivă cu jucători prieteni care joacă fotbal din plăcere, niciodată în primul eșalon, dar care au câștigat Cupa României, ne mai țin vie pasiunea pentru un sport care uită tot mai des că e doar un sport.


PARCURSUL ARIEȘULUI TURDA ÎN CUPA ROMÂNIEI SEZONUL 1960-1961

16-imi de finală          Miercuri 31 mai 1961                        Sibiu
F.C.Arieșul Turda – Corvinul Hunedoara                  2-0 (0-0)

Optimi de finală         Miercuri 28 iunie 1961                      Ploiești
F.C.Arieșul Turda – Penicilina Iași                             7-1 (1-0)

Sferturi de finală       Joi 12 octombrie 1961                       Oradea
F.C.Arieșul Turda – Știința Timișoara             2-1 (0-0, 0-0)

Semifinale                  Miercuri 22 octombrie 1961             Oradea
F.C.Arieșul Turda –  U.T.A.                         3-0 (1-0)

Finala                         Duminică 12 noiembrie 1961            București
F.C.Arieșul Turda – Rapid București                         2-1 (0-1)


CASETA FINALEI DE CUPĂ‚ DIN 1961

12.11.1961
Stadion: Republicii
Spectatori: 20.000
Arbitru: Nicolae Mihăilescu (București)
Marcatori: Gheorghe Băluțiu (50-11 m, 51) / Nicolae Georgescu (24)
Cartonaș roșu: Dumitru Macri (88)

Echipe:
F.C. Arieșul Turda (sistem 1-2-3-5): 
Vasile Suciu – Eugen Pantea, Ioachim Zăhan – Alexandru Vădan, Eugen Luparu, Ioan Onacă – Vasile Mărginean, Vasile Pârvu, Dionisie Ursu (cpt), Vasile Băluțiu, Liviu Husar.
Rezerve: Ștefan Arghișan, Jancsi Balasz, Anton Dibernardo, Ionel Dobrotă
Antrenor: Ștefan Wetzer 

Rapid București (sistem 1-2-3-5):
Gheorghe Dungu – Ilie Greavu, Ion Motroc – Dumitru Macri, Ion Langa, Constantin Koszka – Viorel Kraus, Andor Balint, Titus Ozon, Nicolae Georgescu, Marin Dulgheru (75 Gheorghe Văcaru)
Antrenor: Ion Mihăilescu


AMANUNTE INEDITE DE DUPĂ‚ FINALA CÂȘTIGATĂ‚ DE ARIEȘUL

  • Fiecare jucător al Ariesului a primit 2.000 de lei si TREI METRI DE STOFĂ‚ pentru câștigarea Cupei României
  • Petrecerea Arieșului de după finala Cupei Romaniei s-a ținut la un restaurant pe Lipscani, în forma de U. La baza U-ului stăteau șefii de la federație, iar cei de la Arieșul Turda și Rapid stăteau pe parțile laterale ale U-ului!
  • De nervi, rapidiștii au spart la vestiare cadourile din sticlă oferite înainte de meci de Arieșul Turda

DE CE A CÂȘTIGAT ARIEȘUL (conspecte din cronica meciului din ziarul Sportul Popular din 13 noiembrie 1961)

  • „A-ri-e-șu-le din B / Să iei Cu-pa R.P.R!” – scandarea optimistă a oamenilor veniți de la Turda i-a molipsit repede și pe ceilalți spectatori, care au fost încântați de jocul reprezentativei secunde. „Pe bună dreptate! Ba mai mult, în numeroase faze de câmp îi întrecuseră pe adversarii lor din prima categorie”, a punctat redactorul Toma Răbșan în cronica partidei.
  • Fără îndoială, întreaga echipă merită felicitări pentru însuflețirea cu care a jucat, pentru curajul cu care și-a apărat șansele și pentru fazele frumoase de fotbal…”, se mai menționează în aceeași cronică.

CRONICA FINALEI DE CUPĂ‚ DIN 1961

DE CE A PIERDUT RAPID (conspecte din cronica meciului din ziarul Sportul Popular din 13 noiembrie 1961)

  • Bucureștenii s-au prezentat la un nivel inadmisibil pentru o formație din A. N-au practicat un joc de valoarea lor decât în primele 15-20 de minute”
  • Ozon a preferat tot timpul să tragă, preferând să trimită mingea partenerilor săi, și când trebuie, și când nu”
  • „Rapidul a greșit decisiv, neinsistând suficient după ce a deschis scorul. Atunci a pierdut de fapt Rapid șansa de a câștiga meciul

ECHIPE DIN LIGA A II-A CARE AU CÂȘTIGAT CUPA ROMÂNIEI
Metalul Reșița (1954), Arieșul Turda (1960/61), Chimia Rm.Vâlcea (1972/73), Rapid (1974/75).

  • CFR Turnu Severin ocupase locul 1 în seria I a Diviziei B în ediția 1940/41 (ultima disputată, căci apoi s-a întrerupt din cauza războiului). În 1942/43 când a câștigat Cupa, nu mai exista campionat intern din cauza războiului, așa că s-ar încadra și nu prea în această categorie. (Răzvan TOMA)
Publicat: 11 01. 2014, 09:30
Actualizat: 11 01. 2014, 10:38