CORUPȚIA UCIDE, DAR TE FACE ȘI DE RÂS | Bucureștiul a pierdut Europenele de gimnastică. Oprescu, 16 decembrie 2013: „Vă invit la sfârșitul lui 2015 să vizitați noua Sală Polivalentă. Va fi prima lucrare terminată la timp”. După exact doi ani, nu se știe nici măcar constructorul

Orașul București a pierdut organizarea Campionatului European de gimnastică din 2017 din cauză că autoritățile locale n-au fost în stare, timp de doi ani, nici măcar să demareze lucrările la construirea unei Săli Polivalente. Rușinosul moment în care, după o lungă perioadă de așteptare, Federația Internațională a decis să mute competiția – din fericire, tot la noi în țară, dar la Cluj – pune punct unui șir de întâmplări în care declarațiile sforăitoare, promisiunile fără acoperire și acțiuni susceptibile de corupție s-au succedat într-un ritm alert.

Victor Ponta și Sorin Oprescu, premierul României și, respectiv, primarul general al Bucureștiului, promiteau pe 16 decembrie 2013, acum doi ani și câteva zile, în cadrul unei festivități intens mediatizate la posturile de televiziune prietene, că vor construi o Sală Polivalentă strălucitoare în interiorul Complexului „Lia Manoliu”, lângă Stadionul Național. Guvernul Ponta promitea o finanțare de 50 de milioane de euro, Oprescu promitea și el, în numele bucureștenilor, că va acoperi diferența pentru realizarea construcției care urma să găzduiască Europenele de gimnastică din 2017. „Noi dorim ca, așa cum am promis că o facem, la sfârșitul anului 2015 să avem plăcerea să vă invităm să vedeți că ne-am ținut de cuvânt”, spunea Sorin Oprescu pe 16 decembrie 2013.

Licitațiile Primăriei, contestate și anulate din cauza partizanatului cu una din firmele constructoare


În stânga, propunerea firmei constructoare Strabag: o sală de 11.000 de locuri la 55 milioane de euro. În dreapta,
propunerea firmei constructoare Astaldi: o sală de 13.000 de locuri la 65 milioane de euro. FOTO: hotnews.ro

Federația internațională a acceptat dosarul României mizând pe garanțiile primite de la guvern și de la edilii capitalei că totul va fi gata la timp. Numai că, la sfârșitul lui 2015, construcția – care ar trebui să fie amplasată în locul turnului de parașutism, în spatele Patinoarului „Mihai Flamaropol” – nici măcar n-a început. Mai mult decât atât, cei doi pretendenți la realizarea lucrării, firmele Astaldi și Strabag, au contestat pe rând licitațiile organizate de primărie, reușind succesiv anularea lor și reluarea procedurii.

De fiecare dată s-au consemnat nereguli majore din partea beneficiarului Primăria Municipiului București, aceste fiind de altfel și motivul pentru care, după aproape doi ani, nu s-a izbutit nici măcar stabilirea firmei constructoare. Cătălin Tolontan nota, pe blogul său, pe 22 ianuarie 2015 – acum aproape un an! – că raportul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) incrimina direct și fără perdea partizanatul PMB. Concret, Sorin Oprescu și oamenii săi favorizau pe față firma italiană Astaldi. PMB „a tratat exigent cu «cu acul fin»” firma austriacă Strabag, care concura pentru a obține proiectul, și cu „maximă indulgență” pe cei de la Astaldi. Strabag a fost descalificată de două ori de PMB și reintrodusă în ecuație de CNSC.

Sala lui Oprescu urma să coste circa 6.700 de euro/scaun. Sala din Cluj, unde se vor organiza Europenele, a costat 2.000 de euro/scaun


Victor Ponta și Sorin Oprescu au promis, în decembrie 2013, că la sfârșitul lui 2015 ne vor invita să vizităm noua Sală Polivalentă.
După doi ani, lucrările nici măcar n-au început. FOTO: Mediafax

Sorin Oprescu a tratat în stilul caracteristic, bășcălios și superficial, toate semnalele de alarmă și avertismentele Federației Internaționale îngrijorate de turnura evenimentelor. „Eaaa, nu organizăm… Organizăm! Numa” că ce-o fi pe constructoru” ăla care câștigă…”, spunea Oprescu anul acesta, pe 3 septembrie, cu exact trei zile înainte ca procurorii DNA să-l rețină pentru luare de mită. Sorin Oprescu, fiul fostului general Mircea Oprescu, unul dintre conducătorii Direcției D-Dezinformare din Securitate, este primarul Bucureștiului din 2008. DNA îl acuză că primea 10% din valoarea contractelor pe care Primăria Capitalei le încheia cu diverse firme. Sumele primite de Oprescu sunt amețitoare. Unul dintre denunțătorii săi spune că numai el i-a dat primarului, în ultimii trei ani, mită în valoare de un milion de euro. După arestarea lui Oprescu, nimeni din Primăria București n-a încercat deblocarea situației printr-o licitație în condiții corecte.

În ceea ce privește noua Sală Polivalentă, Primăria a lansat licitația pentru proiectarea construcției la începutul lui 2014. Sala trebuia să aibă minimum 12.000 de locuri, o parcare de 10.000 de metri pătrați și era estimată la circa 290 de milioane de lei (circa 65 de milioane de euro) plus TVA. Așadar, costurile finale urcau la aproximativ 80 de milioane de euro, ceea ce însemna circa 6.600-6.700 de euro/scaun. Primăria are însă obieciul de a mări costul construcțiilor pe parcursul lucrărilor prin acte adiționale.

Aici, atât din cauza prețului, cât și pentru că Bucureștiul are la dispoziție precedentul Stadionului Național, apar primele semne de întrebare. Sala Polivalentă din Cluj, unde s-au mutat Europenele de gymnastică din 2017, are 7.800 de locuri, este foarte modernă, dispune de numeroase facilități de secol XXI (spre exemplu, încălzire ecologică, cu panouri solare) și a costat numai 16 milioane de euro, de peste patru ori mai puțin decât proiectata Polivalentă din București. Prețul pe scaun, în cazul Sălii Polivalente din Cluj, a fost de 2.050 de euro.

Precedent: Oprescu a dublat costurile la Stadionul Național pe parcursul construcției


Sorin Oprescu a reușit să dubleze costurile de construcție ale Arenei Naționale, care în final a costat 235 milioane de euro. FOTO: ProSport

Situația este, într-o anumită măsură, similară cu povestea Stadionului Național și a Arenei Cluj. În 2007, când s-a demarat construcția noului stadion care trebuia să înlocuiască vechiul „23 August”, prețul anunțat al lucrării fusese de 119 milioane de euro pentru o capacitate de 55.000 de locuri. Apoi, invocându-se normele UEFA, instalarea acoperișului și sistemul de supraveghere video, suma a urcat la 149 de milioane. Numai că, în final, Arena Națională a ajuns să coste, prin diverse contracte adiționale încheiate cu constructorul pe parcurs, 235 de milioane de euro!

Comparativ cu Stadionul Național, Arena Cluj are o capacitate de 31.500 de locuri și a costat numai 45 de milioane de euro. Nici paralela cu originalul după care a fost construit Stadionul Național nu-l ajută pe Sorin Oprescu. Commerzbank Arena din Frankfurt are 50.300 de locuri și a costat numai 126 de milioane de euro, în condițiile în care finisajul și calitatea construcției nu suferă comparație.

Interesant este că, după controversa privind explozia necontrolată și nejustificată a costurilor pentru Stadionul Național, a urmat o alta când Sorin Oprescu a încredințat contractul pentru serviciile de exploatare și întreținere firmei UTI Grup, contra uriașei sume de 7,5 milioane de euro. UTI a fost singura firmă participantă la licitația organizată de Primărie. Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI – firmă abonată la contracte uriașe cu statul -, este în acest moment și el cercetat de DNA pentru fapte de corupție alături de primarul suspendat al Iașiului, Gheorghe Nichita.

Publicat: 19 12. 2015, 14:23
Actualizat: 19 12. 2015, 14:51