7 neadevăruri, nepotriviri și coincidențe bizare din proiectul Forza Rossa, sprijinit de Victor Ponta. Reacția premierului pentru ProSport: „Ați scris numai neadevăruri! Nu am semnat actele Forza Rossa!”

Chemat în Parlament pentru a explica votul din Diaspora, la o zi după întoarcerea din vacanța tumultoasă din Emirate, premierul Victor Ponta a ținut să regleze niște conturi: „Toate poveștile de le-ați auzit zilele trecute sunt niște minciuni. Cu avioane private, cu note de plată”. Nimic însă despre cursa de Formula 1 de la Abu Dhabi la care Ponta a asistat din sectorul VIP unde prețul unui bilet pentru tot weekendul pleca de la 500 de euro.

Subiectul Forza Rossa, „prima echipă românească din Formula 1”, nu a fost deschis în timpul zilei. Acum două săptămâni, premierul le promisese reporterilor ProSport că vorbește despre proiect cu „cu mare drag”. Contactat marți seară, Ponta a acceptat un minidialog prin intermediul emailurilor: „Am văzut ce ați scris deja pe acest subiect și din păcate sunt numai lucruri total neadevărate! În aceste condiții, ăsta este punctul meu de vedere”. Surse guvernamentale susțin că la Palatul Victoria „subiectul este foarte sensibil”. Seria de neadevăruri și neconcordanțe următoare poate explica, în parte, și de ce.

Înainte de a pornit, ProSport vă arată relațiile care leagă personajele pe care le veți regăsi în rândurile de mai jos.

Sub fiecare secțiune din textul de mai jos găsiți câte un episod din investigația cu iz de telenovelă „Cenușăreasa Rossa din Formula 1” declanșată de ProSport pe 24 octombrie 2014.

1. Proiectul valabil în octombrie 2014, dar abandonat în iulie 2014

Duminică, 24 noiembrie, în urma intervențiilor ProSport în jurnalele de știri și emisiunile Realitatea TV, Forza Rossa Holding a trimis prompt un comunicat oficial. Scopul era demontarea subiectului, dezvăluit de jurnalistul britanic Joe Saward și dezvoltat în ultimele două săptămâni de ProSport, privind implicarea premierului Victor Ponta în proiectul „primei echipe românești de Formula 1:  „Începând cu luna iulie 2014, proiectul Grupului Forza Rossa cu privire la participarea în Campionatul Mondial din 2015 a fost sistat și nicidecum amânat din motive electorale, așa cum s-a speculat”, se anunță în comunicat. Imediat, unele site-uri media românești au „înfierat” informațiile ProSport. Pe 31 octombrie 2014, la 3 luni după pretinsa sistare a proiectului, Forza Rossa Holding anunțase tot printr-un comunicat: Documentația transmisă Federației Internaționale de Automobilism cuprinde informații clare și foarte detaliate în legătură cu modul, locul și echipamentele cu care se va desfășura activitatea echipei de Formula 1″.

Concluzia: NEADEVĂ‚R

Pe 31 octombrie, activitatea Forza Rossa de aplicare era în plină desfășurare și aștepta răspunsul FIA, pe 23 noiembrie aflăm că de fapt ea se sistase în iulie. De ce avem acest răspuns abia după apariția în ProSport a numelui lui Victor Ponta? Ce s-a întâmplat în iulie, luna invocată de Forza Rossa?

 

2. Director anunțat de Forza Rossa, dar numit la Caterham

Pe 3 iunie, reputatul jurnalist britanic de Formula 1 Adam Cooper scria că Forza Rossa a primit acordul de principiu al FIA pentru participarea în Formula 1 în următoarele două sezoane. O zi mai târziu, media auto internațională informa, pe surse, despre o garanție de 20 de milioane de dolari pe care finanțatorii proiectului „trebuie să o depună până pe 23 iunie”. Pe 6 iunie, Forza Rossa anunța oficial, prin vocea directorului de marketing Bogdan Sonea, că de proiect urma să se ocupe Colin Kolles, fost director în Formula 1 la 5 echipe. Pe 2 iulie, la 9 zile după expirarea termenului limită de depunere a garanției, echipa britanică Caterham, aflată în criză financiară și codașă eternă în clasamentul constructorilor, era vândută de Tony Fernandes unei firme, Engavest, cu acționariat necunoscut. Consilierul acționarilor? Nimeni altul decât Colin Kolles, cel care trebuia să se ocupe de Forza Rossa în 2015!

Concluzia: COINCIDENȚĂ‚ NELĂ‚MURITĂ‚

Intrarea lui Colin Kolles la Caterham în perioada în care fusese anunțat director de proiect la o altă echipă a dus media internațională pe pista că Forza Rossa urma să se înființeze pe scheletul Caterham, încercând astfel să reducă mult costurile de intrare în Formula 1. Descoperirile ProSport, preluate de jurnaliștii britanici, întăresc acest argument.

 

3. Cenușăreasa e în Formula 1: măturător numit peste noapte director

Colin Kolles a venit la Caterham în calitate de consilier Engavest, iar prima măsură a fost numirea tatălui său, Romulus, în funcția de director la firma Caterham Sport Limited care controla administrarea echipei de Formula 1. Imediat, Romulus Kolles îl angajează la fabrica echipei din Langley, Oxfordshire, pe Constantin Cojocar, fost golgeter la Corvinul și atacant la Steaua în primăvara lui 1988, când a fost coleg cu Hagi, Pițurcă și Lăcătuș. Aplicant pentru un post de muncitor necalificat, Cojocar este numit „îngrijitor”, adică spălător de podele și măturător. „L-am adus ca să spioneze pentru mine. Îmi dădea poze, informații scrise despre angajați”, a povestit Romulus Kolles pentru ProSport.  La scurt timp, Caterham intră pe modul de reducere a costurilor și concediază 50 de angajați, în marea lor majoritate ingineri. Romulus Kolles: „I-am dat afară pentru că stăteau toată ziua și beau cafea”.  

Pe fondul tensiunilor tot mai mari între fostul proprietar Tony Fernandes, care acuza că Engavest nu a plătit prețul tranzacției, și actualii investitori necunoscuți, care susțineau că Fernandes nu și-a onorat angajamentele, Cojocar este promovat spectaculos. Din măturător, devine peste noapte director în locul lui Romulus Kolles și acționar unic la o firmă cu datorii de zeci de milioane de euro. „Am fost numit de Colin Kolles”, a admis Cojocar pentru ProSport în 24 octombrie, din Greding, orășelul bavarez în care se află sediul tehnic pentru curse al lui Kolles. „Nu am nicio legătură cu Cojocar”, insista Kolles în media internațională.

Concluzia: NEADEVĂ‚R

Cine minte? Cojocar, care spune că a fost numit de Colin Kolles, declarație spijinită și de octogenarul Romulus Kolles, tatăl lui Colin? Sau Colin Kolles care susține că fostul fotbalist de la Steaua e de fapt omul lui Fernandes? Ce legătură are Forza Rossa cu acest război de la Caterham? Citiți răspunsul lui Cojocar din instanță.

 

4. Apar investitori români la Caterham, legați de Forza Rossa

În plin proces de insolvență, Constantin Cojocar este chemat în fața Curții Supreme din Londra pentru a depune mărturie. Iată transcrierea declarației sale: „Am fost implicat alături de un consorțiu de investitori români care au considerat o oportunitate cumpărarea Companiei (n.red. – Caterham Sports Limited). Voiau să șteargă datoriile și apoi să vândă servicii de Formula 1 către Forza Rossa. S-au angajat să plătească două milioane de lire pe săptămână pentru a stabiliza compania, dar nu i-am putut contacta ulterior”. În fața instanței, Cojocar susține că Engavest a vândut Caterham mai departe către „investitori români” care l-au numit pe el administrator. În același timp, contactat de ProSport, Cojocar recunoștea că e omul lui Kolles. După apariția interviului, fostul atacant din Hunedoara a fost din nou contactat, dar a  refuzat alt dialog: „Ce mi-ați făcut!? M-a certat șeful de numa”-numa”!”.

Concluzia: NEADEVĂ‚R

Mărturiile duc către concluzia că atât Kolles, cât și Cojocar mint, iar totul a fost un plan al lui Kolles de a introduce Caterham în insolvență  cu mâna unui fost fotbalist – fost șef de autobază – fost măturător. Caterham urma să scape de mare parte din datoriile către Fernandes, apoi trebuia să furnizeze servicii către Forza Rossa, unde Kolles urma să fie director. Toate aceste manevre controversate care ar fi redus substanțial costurile de intrare în F1 trebuiau să rămâne secrete. Accesul în Formula 1 nu era atât de strălucitor, iar în România începuse campania electorală în care era implicat omul care a susținut puternic proiectul. Cum a reacționat Forza Rossa după aceste dezvăluiri?

 

5. Forza Rossa se dezice de Kolles, dar urma să folosească utilitățile lui

După începerea investigației ProSport și apariția interviurilor cu Cojocar și Romulus Kolles, Forza Rossa s-a grăbit să comunice, pe 31 octombrie, că „nu a fost semnat niciun angajament oficial cu Colin Kolles”. Tot comunicatorii companiei au susținut: „Implicarea domnului Colles în echipa Caterham este opțiunea dumnealui profesională și nu are nici o legătură cu proiectul Forza Rossa care se va desfășura în România”. Asta deși pe 6 iunie, directorul de marketing Forza Rossa anunțase clar că echipa va fi condusă de Kolles. În plus, am văzut că omul lui Kolles, Cojocar, mărturisise în fața Curții Supreme din Londra că Forza Rossa urma să primească servicii de la Caterham, care are sediul în Marea Britanie. Mai mult, Joe Saward – un jurnalist britanic cu surse excelente la Caterham – anunțase încă din februarie 2014 că proiectul Forza Rossa urma să fie dezvoltat tehnic în hangarele lui Colin Kolles din Greding. „Mai construim două hangare”, a recunoscut la începutul lui noiembrie Romulus Kolles care însă a negat vehement că fiul său va lucra pentru Forza Rossa: „I-a ajutat doar să ia toate aprobările de la Bernie Ecclestone. Bernie îl trimite pe fiul meu pe unde sunt probleme. În Formula 1 i se spune Pompierul, salvează echipe”.

Concluzia: NEPOTRIVIRE

Forza Rossa s-a răzgândit în privința rolului declarat al lui Kolles, dar omul acestuia a spus altceva în fața instanței supreme din Londra. Proiectul urma să aibă loc în România, dar sediul tehnic era stabilit în Germania. Ce mai era românesc la proiectul Forza Rossa?

 

6. Semnătura lui Ponta pentru o echipă fără licență românească

Pentru a obține Superlicența FIA de participare în Formula 1, o echipă nouă are nevoie de licență națională. În cazul „echipei românești” Forza Rossa, licența trebuia dată de Automobil Club Român (ACR). ProSport a contactat ACR, însă răspunsul a fost uimitor: „Nu ne-a contactat nimeni”. Conform propriilor comunicate, Forza Rossa aplicase din calitatea de echipă românească și aștepta răspunsul FIA, dar Forza Rossa nu reprezenta România. Compania mamă are adresa într-o căsuță poștală din Cipru, teamul nu luase licență românească, însă cu toate acestea actele ajunse la FIA au fost semnate de doi demnitari români importanți: premierul Victor Ponta și ministrul de atunci al tineretului și sportului, Nicolae Bănicioiu, cel care a și condus o delegație Forza Rossa la sediul logistic al FIA de lângă Geneva, în săptămâna 21-28 februarie 2014. Ce implicare are guvernul României într-o poveste plină, după cum ați văzut, de neadevăruri, coincidențe și controverse? Forza Rossa nu răspunde la întrebarea legată de semnăturile lui Ponta și Bănicioiu, Bănicioiu evită de două săptămâni dialogul cu ProSport, iar Ministerul Tineretului nu găsește în arhivă actele semnate de fostul ministru solicitate de reporteri. Culmea, a doua zi după apariția numelui lui Ponta în investigația ProSport, pe 11 noiembrie, Forza Rossa a anunțat că nu mai participă în 2015 în Formula 1. Douăsprezece zile mai târziu, Forza Rossa a susținut că decizia de a nu participa fusese de fapt luată în iulie!

Contactat de ProSport, Victor Ponta a răspuns pe mail: „Nu am semnat actele Forza Rossa!!!  Aveți numai informații false!!! Cred că glumiți pentru că faceți niște scenarii absolut fantasmagorice!!! Scrieți ce doriți”. Sursa ProSport care a dezvăluit că Ponta și Bănicioiu au semnat acte Forza Rossa a indicat și numele celei desemnate să traducă actele pentru FIA din română în engleză. Traducătorul se numește Rodica Maria Ghidu, iar reporterii ProSport au contactat-o. „Da, sunt translator, însă nu știu nimic despre prezența numelui meu în dosar”, a răspuns, circumspectă. Întrebată dacă are vreo legătură cu compania Forza Rossa, Rodica Ghidu a răspuns laconic: „Da, lucrez și pentru compania domnului Bazac. Mai multe nu am ce să vă spun”.

Concluzia: NEADEVĂ‚RURI ȘI NEPOTRIVIRI

ProSport a cerut guvernului să facă publice documentele semnate de premierul Ponta în cazul Forza Rossa, Ponta susține că nu există. Întrebat dacă a avut discuții cu Ion Bazac despre proiect și dacă i-a promis sprijin, premierul nu a oferit niciun răspuns.

 

7. Bani publici sau finanțare privată

Joe Saward, reputatul jurnalist de Formula 1, a scris încă din februarie că proiectul Forza Rossa urma să se desfășoare cu garanții guvernamentale și cu finanțare mixtă, privată și de stat. Sursele ProSport, care au dezvăluit inclusiv numele traducătorului actelor aprobate de Ponta, Bănicioiu și Bazac, vorbesc și ele despre existența în acte a unor garanții și sponsorizări contrasemnate de premier. Forza Rossa, companie condusă de un fost ministru al sănătății și fost membru PSD, neagă orice finanțare cu bani publici. Bugetul unei echipe mici în sezonul 2015 de Formula 1 poate fi estimat la 70-80 de milioane de dolari. Ion Bazac are o avere estimată de Forbes la doar 15-20 de milioane de euro, insuficientă pentru a susține operațiunile Forza Rossa pentru o perioadă mai lungă de 4 luni.

Concluzia: NEPOTRIVIRE

Din ce surse urma să obțină finanțare cel mai „sărac” investitor asociat cu Formula 1 în ultimii ani? Ca să înțelegeți, Peter Sauber, cel mai puțin avut dintre finanțatorii actuali din Marele Circ, are o avere cotată la peste 100 de milioane de euro.

Surse ProSport susțin că Ion Bazac a căutat finanțare inclusiv în Cipru, fără însă a avea răspunsuri concrete. În lumea auto-moto din România se vorbește despre sponsorizări de la BCR Leasing și Omniasig, de care Forza Rossa ar fi urmat să aibă parte grație relațiilor excelente de lobby dintre Victor Ponta și mediul bancar austriac. În urmă cu două săptămâni, ProSport a trimis întrebări ambelor companii, însă nu a primit deocamdată niciun răspuns. În plus, Forza Rossa ar fi concurat cu motoare Renault pe care, cel mai probabil, le-ar fi preluat din contractul dintre Caterham și Renault. Deși Bazac este importator Ferrari, compania deținută de grupul Fiat a refuzat asocierea cu echipa susținută de guvernul României din două motive: absența unui potențial de marketing pentru Ferrari și riscul de asociere cu o echipă a cărei finanțare nu era clară.

Ponta nu răspunde pentru subalternul Bănicioiu

În finalul dialogului purtat pe email cu Victor Ponta, premierul a fost întrebat și despre vizita din februarie a ministrului de atunci al sportului, Nicolae Bănicioiu, la Valleiry, sediul logistic al FIA. Deși este superiorul lui Bănicioiu, iar acesta a mers în interes de serviciu, Ponta a răspuns: „Păi despre Bănicioiu trebuie să-l întrebați pe el! Eu vă răspund despre mine!!!”.

 

Publicat: 25 11. 2014, 20:40
Actualizat: 28 11. 2014, 17:03