Anii 80. Televiziunea bulgară era aur pentru români. Sute de mii de antene montate pe case, celebrele „ligheane", ușurau accesul spre o altă lume. Ce „Mihaela", ce Telejurnal?! Învârteai de antenă - „Mai la stânga, mai la dreapta...Las-o așa!"- până cînd dispăreau puricii și prindeai cum trebuie „bulgarii". Microbiștii erau în culmea fericirii. Campionatele mondiale și europene de fotbal le-au trăit în bulgărește. Așa l-au văzut pe Maradona, tot așa au văzut cum Italia învingea RFG în finala din 1982 ori măcelul de pe „Heysel". În curtea școlii sau pe maidane, băieții nu mai strigau fault, ci „narujenie", nici ofsaid, ci „zesada". Golurile din alte campionate din Europa, interzise pe TVR de regimul comunist, puteau fi văzute tot la vecinii de peste Dunăre.