Pe terenul de tenis, Mats Wilander a găsit mereu calea spre succes. A privit ierarhia ATP din poziția de lider, s-a impus în șapte turnee de Grand Slam, ridicând totodată și Cupa Davis de trei ori deasupra capului. În viața de zi cu zi însă, suedezul de 46 de ani a găsit doar parțial sensul fericirii. Marea vedetă a BCR Open Romania 2010 (20-26 septembrie), turneu la care va juca un demonstrativ de dublu alături de Henri Leconte, trăiește în prezent un soi de disperare alternată cu speranță plăpândă. L-am apucat jucând pe finalul carierei, l-am urmărit pe Eurosport drept vocea autorizată de la „Game, Set, Mats" sau l-am criticat ori aprobat atunci când, în urmă cu câțiva ani, a spus despre Federer că „n-are ouă". Puțini știu însă că mereu jovialul Wilander ascunde un suflet îndurerat, debusolat, dar nu resemnat. 1 la 50.000! Omul care trăiește în Idaho (SUA), alături de soția sa, Sonia, un fost fotomodel sud-african, îi poate îmbrățișa la micul dejun doar pe trei dintre cei patru copii ai săi: Emma, Karl și Oscar. Pe Eric (10 ani) însă, familia Wilander îl sărută părintește destul de rar... Pentru că soarta nemiloasă l-a ales pe micuț să fie unul dintre puținii (raportul 1 la 50.000) copii care suferă de o boală incurabilă de piele, denumită Epidermoliză buloasă (EB). Cum se manifestă? Groaznic, explicația în termeni medicali sunând cam așa: „Pielea și țesuturile epiteliale se rup, formându-se bule, ca rezultat al unei traume minore". Cu alte cuvinte, orice atingere a pie