Assassin”s Creed Syndicate Preview: din Londra, cu dragoste

Assassin”s Creed este una dintre cele mai populare serii de jocuri video ale momentului, în toamna fiecărui an noile titluri ale celor de la Ubisoft comercializându-se în milioane și milioane de exemplare. La fel de adevărat este că Assassin”s Creed, în ultima perioadă, se afla pe un evident trend descendent, în mare parte cauzat de starea în care a fost lansat Assassin”s Creed: Unity în 2014. Din fericire, cei de la Ubisoft par a conștientiza problemele de care s-a lovit seria în ultimii ani, Assassin”s Creed: Syndicate promițând să le rezolve.

Pentru a demonstra drumul bun pe care se află jocul celor de la Ubisoft Quebec (prima dată când această echipă este însărcinată cu realizarea unui joc Assassin”s Creed din postura de studio principal), publisher-ul a organizat un eveniment pentru presă în capitala Regatului Unit al Marii Britanii, o alegere logică având în vedere că Londra este orașul în care protagoniștii din Syndicate își vor trăi aventurile.

Assassin's Creed Syndicate

Go4games a fost singura publicație din România invitată la acest preview event, unde, în premieră, am avut ocazia de a încerca două capitole întregi din campania lui Assassin”s Creed: Syndicate. Pe scurt, putem spune că jocul se află acum, cu aproximativ o lună înainte de lansarea sa oficială, într-o stare vizibil mai bună decât era demo-ul pe care l-am putut juca la Gamescom 2015. Se poate observa ușor că studioul din Quebec a facut eforturi notabile pentru a transforma Syndicate într-un „adevărat” Assassin”s Creed și nu doar un alt joc „de umplutură” pentru serie.

Pentru început, s-a revenit la niște concepte de bază din Assassin”s Creed, bine împământenite de primele doua titluri AC, și oarecum diluate pe măsură ce seria a înaintat. Conform lui Marc-Alexis Côté, directorul de creație al noului Synicate, s-a plecat de la două idei principale: libertatea de mișcare și neliniaritatea pe care o oferea primul Assassin”s Creed și autenticitatea și credibilitatea aventurii lui Ezio din Assassin”s Creed II.

Astfel, deși nu am avut ocazia să încercăm capitolele introductive ale jocului, povestea din Assassin”s Creed: Syndicate pare sa aibă o structură logică și usor de ințeles: prin eforturile susținute ale lui Haytham Kenway, Londra a fost „curațată” de asasini, devenind un teritoriu controlat în întregime de templieri. Orașul este acum în mâinile lui Crawford Starrick și a locotenenților acestuia, obiectivul jucătorului fiind, în mod evident, eliberarea capitalei britanice de sub jugul acestora.

Pe de altă parte, Assassin”s Creed: Syndicate este primul joc al seriei în care vom putea controla două personaje principale: gemenii asasini Jacob si Evie Frye. Mai devreme, aduceam aminte de Ezio Auditore, probabil cel mai iubit erou din seria AC. Ei bine, Ubisoft Quebec a încercat să ofere fiecăruia dintre cei doi protagoniști o proprie personalitate și să-i facă astfel mai ușor de recunoscut și remarcat, așa cum a fost Ezio în propria sa trilogie de jocuri AC.

Assassin's Creed Syndicate

Jacob este impulsiv, nu se ferește de luptele de stradă și visează să-și formeze propria bandă de nelegiuți (The Rooks) cu care sa controleze Londra. În schimb, Evie pune accentul pe tradiția asasinilor, preferă abordarea stealth și urmărește recuperea unui nou Piece of Eden. Astfel, în ciuda relației lor strânse, nu o dată se ajunge la situații în care un frate aruncă remarci ironice la adresa celuilalt sau chiar pornește o ceartă în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă diversificarea evidentă a gameplay-ului, introducerea celor două personaje principale pare să reușeasca sa revitalizeze storyline-ul seriei, dar și să te facă, din postura de jucător, să-ți pese de noii eroi.

Revenind la conceptele împrumutate din primul Assassin”s Creed, încă de la primul contact cu Syndicate poți lesne observa că structurarea misiunilor este inspirată, într-o anumită măsură, din jocul ce a dat naștere seriei. Pentru cine nu mai ține minte, Altair (eroul din AC1) trebuia să elimine o serie de ținte importante, pentru a porni o misiune de asasinat fiind necesară parcurgerea unor etape „de documentare”.

Assassin's Creed Syndicate

Acestea erau însă prezentate sub forma unor obiective simpliste și repetititve, care plictiseau rapid. Syndicate folosește acelasi concept de bază: pentru a putea porni misiunea de asasinat împotriva unui lider de district din Londra este nevoie să îndeplinești o serie de misiuni pregătitoare. Acestea, odată rezolvate, vor oferi acces la „lupta finală”, prezentată sub forma unei misiuni „black box” (un termen pompos folosit pentru a defini multiplele modalități de îndeplinire a sarcinilor, prezente și în Unity în astfel de momente).

Din fericire, misiunile pregătitoare din Assassin”s Creed: Syndicate nu sunt nici pe departe la fel de plictisitoare și repetitive precum cele din AC1. Un rol important îl joacă numeroasele noutăți adăugate la capitolul gameplay (mă feresc de titulatura de „îmbunătățiri de gameplay”, timpul pe care am avut ocazia să-l petrec alături de joc fiind totuși prea scurt pentru a permite emiterea unor astfel de concluzii). Totuși, cert este ca noutățile adus de Syndicate adaugă o bine meritată doză de varietate rețetei cu care eram obișnuiți din vechile titluri AC.

Assassin's Creed Syndicate

Aminteam mai devreme de gemenii Frye. Pe lângă propriile personalități, cei doi beneficiază și de sisteme de progresie și inventare separate. Astfel, cumularea de experiență duce la avansarea în nivel și, implicit, deblocarea de skill points, ce pot fi apoi investite în abilitățile fiecărui personaj. În acest fel îl poți transforma pe Jacob într-un veritabil tanc și pe Evie într-o umbră, care ucide fără a fi detectată. Sau invers, nu te oprește nimeni să investești punctele după cum crezi de cuviință. Nivelurile noi deblochează și accesul la noi arme și echipamente ce pot fi achiziționate și echipate din inventar, dar și la un sistem de crafting capabil să transforme resursele colecționate în item-uri de valoare. Mai mult, poți comuta oricând între cele două personaje, existând și misiuni special dedicate fiecăruia dintre cei doi gemeni Frye.

Un lucru îmbucurător este revenirea personalităților istorice în prim planul lui Syndicate. Din păcate, Unity nu a strălucit la acest capitol, aparițiile episodice ale lui Napoleon sau ale Marchizului de Sade neaducând cine știe ce aport narativ. În cele câteva ore de gameplay din Syndicate am avut ocazia de a-l întâlni pe Alexander Graham Bell (inventatorul telefonului, pentru cine nu știe), dar și pe scriitorul Charles Dickens (David Copperfield vă zice ceva?), fiecare dintre aceștia oferind impresia că va juca un rol important în dezvoltarea ulterioară a poveștii.

Assassin's Creed Syndicate

Modificări majore a primit și sistemul de traversare a orașului: pentru prima dată în cadrul seriei, protagoniștii nu mai sunt limitați la a fugi (folosind sau nu parkour) dintr-un joc într-altul. Relativ devreme în cadrul poveștii, frații Frye vor intra în posesia unui soi de grappling hook cu ajutorul căruia vor putea escalada clădirile mult mai rapid sau întinde corzi traversabile (tiroliene) între diferite puncte. Pe lângă traversarea mai rapidă a mediului înconjurător, acestea permit și crearea și folosirea unor poziții de spionaj și/sau asasinat mult mai avantajoase.

Tot la capitolul „fluidizare a circulației” putem aminti și butonul dedicat pentru accesarea ferestrelor deschise din clădiri. Astfel, cel puțin în teorie, se pot evita manevrele nedorite atunci când escaladezi o clădire. Sistemul funcționează, însă nu este nici pe departe perfect. Stângăciile și traiectoriile ciudat alese sunt și acum la ordinea zilei, acestea devenind, de-a lungul timpului, o problemă cu care ne-am obișnuit din mai toate jocurile seriei.

Assassin's Creed Syndicate

O noutate absolută sunt însă trăsurile ce pot fi conduse pe străzile Londrei. În primul rând, trebuie să vă obișnuiți cu ideea de a circula pe partea stângă a drumului, acesta fiind probabil cel mai mare inconvenient în ceea ce privește manevrarea acestor mijloace de transport. În rest, lucrurile sunt destul de simple, trăsurile controlându-se oarecum precum mașinile din GTA sau Watch Dogs.

Pe lângă accelerație și frână, ce poate fi folosita și pentru marșarier (e amuzant să vezi caii mergând cu spatele), există și un buton de boost, pentru atingerea unor viteze superioare în schimbul pierderii din manevrabilitate, precum și un buton dedicat pentru lovirea altor „căruțași”. Cu alte cuvinte, da, există urmăriri de trăsuri în joc și chiar confruntări fizice între acestea. Mai mult, poți sări oricând din trăsură, te poți urca pe cea a inamicilor, te poți lupta corp la corp pe o trăsură etc.

Assassin's Creed Syndicate

O altă modalitate de transport rapid este reprezentată de trenuri, acestea circulând regulat pe diferite rute prin Londra. Deși am avut parte de un singur contact cu un astfel de tren (în timpul unei lupte cu un boss), conform producătorilor poți accesa și interiorul tuturor trenurilor, baza de operațiuni a fraților Frye (și a întregii frații de asasini din Londra) aflându-se într-un tren aflat în permanentă mișcare.

Un alt capitol care a suferit modificări vizibile, deși nu neapărat în bine, este legat de luptele corp la corp. Odată cu adoptarea ideii de a le face cât mai apropiate de confruntările dintre găști, luptele au devenit parcă mai rapide, mai puțin rafinate și cu un puternic iz arcade. Există contraatacuri în stilul jocurilor Batman: Arkham, un soi de quick time events cu care te poți feri de gloanțele inamicilor, precum și posibilitatea de a realiza execuții, pe unul sau mai mulți inamici simultan. Ce-i drept, cu puncte investite în skill-urile care trebuie, acum poți imobiliza și lua ostatic un inamic, manevră foarte folositoare în anumite situații din joc. Totuși, deși există și locații în care poți câștiga bani buni din lupte ilegale, impresia lăsată de această sesiune de joc este că acest aspect din Syndicate necesita finisare suplimentară.

Assassin's Creed Syndicate

Tot în această categorie intră și inteligența artificială a locuitorilor orașului Londra, separat de ceea se întâmplă în scripturile misiunilor propriu-zise. Din păcate, deși Marc-Alexis Côté mi-a menționat că o altă sursă de inspirație pentru Syndicate au fost jocurile Far Cry și modurile în care reacționează în mod dinamic fauna din acele jocuri, sesiunea de joc la care am avut ocazia să particip lasă de înțeles că nu s-a schimbat mare lucru față de titlurile anterioare ale seriei.

Spre exemplu, mă băteam într-o alee cu membrii unei găști rivale, în timp ce, la nici un metru de locul luptei, o pisică se lingea grațios, fără a părea deranjată de haosul din jurul său. Bineînțeles, există și reversul medaliei, în care, în timpul unei misiuni sensibile, brusc te trezești pe cap cu forțele de ordine din Londra, care îți distrug orice șansă de abordare stealth. Se pare că nu vom scăpa prea curând de inadvertențele de acest gen, în jocurile de top open world în general și în Assassin”s Creed, în particular.

Assassin's Creed Syndicate

Este vizibilă de asemenea și lipsa mulțimilor de NPC-uri din Assassin”s Ceed: Unity, Londra nefiind se pare la fel de populată în 1868 precum era Parisul la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Nu vă așteptați însă ca acest compromis să aibă beneficii în alte arii ce țin de prezentarea grafică a jocului. Personajele, în prim planuri, arăta foarte bine (lucru valabil și pentru Unity), însă, per total, Syndicate parcă nu se ridică la nivelul grafic impus de alte jocuri open world, cum ar fi inFamous: Second Son sau chiar Far Cry 4. De asemenea, lucru oarecum atipic pentru capitala britanică, majoritatea sesiunii de joc s-a desfășurat într-o Londră însorită, efectele de iluminare fiind foarte plăcute ochiului. Nu în ultimul rând, deși vizibil îmbunătățit față de Unity, nici framerate-ul nu era perfect, apărând unele fluctuații deranjante (am avut ocazia să încercăm doar versiunea pentru PS4 a jocului).

În concluzie, Assassin”s Creed: Syndicate pare a fi un pas mare înainte față de Unity, întorcându-se spre câteva dintre valorile tradiționale ale seriei, dar și încercând lucruri noi, chiar dacă implementarea unora dintre acestea, cel mai probabil, va lasă de dorit. De asemenea, nu vă așteptați ca Syndicate să revoluționeze conceptul de joc open world, multe dintre problemele genului fiind în continuare prezente. Totuși, publicul este încă avid de Assassin”s Creed, iar Syndicate, dacă povestea și misiunile se vor dovedi inspirate, are potențialul imens de a revitaliza această serie.

Assassin's Creed Syndicate

Publicat: 25 09. 2015, 14:25
Actualizat: 28 09. 2015, 13:33