Messi, urmașul lui Maradona. Remember: El Pibe d’Oro a fost protagonist în două finale ale CM, ambele în fața Germaniei

• Germania – Argentina, marea finală a Campionatului Mondial din Brazilia, este un adevărat clasic al fotbalului. Cele două formații s-au întâlnit în fazele eliminatorii în cinci dintre ultimele opt ediții ale turneului final (inclusiv 2014), de două ori chiar în finală.

Messi, Higuain, Aguero, Di Maria – pe de-o parte -, respectiv Hummels, Lahm, Ozil, Kroos sau Muller – de partea cealaltă – vor fi eroii finalei din 2014 a celei mai importante competiții fotbalistice din lume. Dar de-a lungul timpului alții au fost protagoniștii, astfel că ne-am oprit asupra disputelor de colecție dintre cele două formații. Dacă acum toți ochii sunt pe Messi, celălalt mare fotbalist al „pumelor”, Maradona, a fost actorul principal în două dintre disputele rămase în istorie.

Una dintre cele mai frumoase finale din istorie

1986 Argentina – Germania 3-2 (finala CM din Mexic)

Cu Diego Armando Maradona în mare formă, Argentina era considerată de toți specialiștii drept echipa de bătut la acel turneu final. Prezența Germaniei în ultimul act a constituit o mare surpriză la acea vreme, toți așteptându-se ca Brazilia sau Franța să fie opozanta numărul unu a bianco-celeștilor. Dar tragerea la sorți le-a surâs „panzerelor”, astfel că cele două echipe mai sus menționate au fost nevoite să se înfrunte încă din faza sferturilor de finală. Franța s-a impus dramatic, la penalty-uri, în fața Braziliei, dar „cocoșii” au fost epuizați în penultimul act, nemaiavând „gloanțe” pentru Germania.

Nemții nu se așteptau la o așa performanță, mai ales că în faza grupelor pierduseră în fața Danemarcei, iar ascendentul moral avut de adversarii sud-americani s-a făcut imediat simțit în finală. Controlând meciul de o manieră categorică, Argentina s-a desprins la 2-0, dar partida era departe de a fi jucată, în ciuda diferenței evidente de valoare. Considerând că și-au asigurat al doilea titlu din istorie (după cel cucerit în 1978), Maradona&Co au luat piciorul de pe accelerație, iar adversarii au întors ireal, în doar 7 minute, soarta unei partide ce părea a avea un destin previzibil (2-2, în minutul 81). Dar „patronul” turneului a fost El Pibe d’Oro, care și-a spus ultimul cuvânt trei minute mai târziu, când înscria ultimul gol al uneia dintre cele mai frumoase finale de CM și aducea trofeul la Buenos Aires.

Revanșa nemților

1990 Germania – Argentina 1-0 (finala CM din Italia)

După adevăratul festin din 1986, așteptările erau mari înainte de turneul final din Italia. Dar partidele nu s-au mai ridicat la nivelul de spectaculozitate din Mexic, deși în ultimul act au ajuns tot favoritele hârtiei.

De această dată, însă, parcursul Argentinei a fost unul care nu a impresionat, „pumele” așteptând prea mult parcă de la Maradona, în continuare genial, dar  la un nivel inferior celui din 1986. După ce au câștigat o grupă din care a făcut parte și România (1-1 în meci direct), sud-americanii au avut mari probleme în fiecare partidă până în finală: au trecut în optimi la limită de Brazilia, scor 1-0, au învins Yugoslavia la penalty-uri (0-0 în timp regulamentar), pentru ca apoi, în semifinale, să elimine țara gazdă, tot după lovituri de la „11” metri (1-1 fusese rezultatul după 120 de minute).

În schimb, tânăra echipă a Germaniei din 1986 se maturizase și avea în plus un mare atu: prezența unui vârf de talie mondială, Jurgen Klinsmann. Chiar dacă au fost aproape să fie eliminați de Anglia (pe care i-au învins în cele din urmă la penaltyuri), nemții păreau că sunt la un nivel superior Argentinei, lucru înțeles de Carlos Bilardo, selecționerul „pumelor”, care a căutat în ultimul act în primul rând să închidă culoarele spre poarta lui Goycochea. Bazându-se pe un joc extrem de dur, Argentina părea că este în stare să își apere trofeul, dar Bilardo a fost trădat de tactica adoptată. În minutul 65 Pedro Monzón a fost eliminat, astfel că argentinienilor le-a fost din ce în ce mai greu să reziste asaltului adversarilor. Inevitabilul s-a produs cu 5 minute înainte de final, când Germania a primit un penalty îndelung contestat. Brehme a înscris cu siguranță și a scris istoria celei mai tacticizate finale de CM de până atunci.

6 partide au jucat în total Argentina și Germania la Mondiale, palmaresul fiindu-i favorabil Mannschaft-ului: 3 victorii, 2 egaluri, 1 înfrângere