Unde a greșit Radu Petrescu în derby-ul FCSB-CFR Cluj. Explicațiile logice și interpretările UEFA ale expertului Marius Avram | ANALIZĂ

Nu e ușor să conduci un meci FCSB-CFR Cluj cu implicații importante la lupta pentru titlu. Două au fost fazele discutate: culoarea cartonașului la Burcă și penalty-ul neacordat la Deac.

De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.

Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.

Unde a greșit Radu Petrescu în derby-ul FCSB-CFR Cluj. Explicațiile logice și interpretările UEFA ale expertului ProSport 

Fapte: în minutul 18 Florin Tănase, jucătorul de la FCSB, scapă singur cu portarul Arlauskis, într-o situație clară de a marca un gol. Andrei Burcă, fundașul celor de la CFR Cluj, îi pune piedică din spate, în propria suprafață de pedeapsă, oprind astfel prin fault atacul.

Analiză: conform legilor jocului, atunci când un jucător comite o greșeală, în cazul nostru un fault, în propria suprafață de pedeapsă, prin care împiedică un adversar aflat într-o situație clară de a marca un gol, arbitrul va acorda lovitură de pedeapsă și cartonaș galben, dacă jucătorul vinovat comite greșeala încercând să joace mingea.

Erorile de genul ținere, împingere, tragere, cele care nu implică încercarea de a juca mingea, se sancționează în acest caz cu cartonaș roșu. Această regulă a fost introdusă pentru a elimina dubla sancțiune majoră în cazul loviturilor de la 11 metri și anume penalty și roșu.

În situația dată, Andrei Burcă încearcă să deposedeze adversarul din spate, se interpretează acest de atac ca fiind în lupta pentru minge și astfel decizia corectă este penalty și cartonaș galben.

Radu Petrescu a avut unghiul nepotrivit la faza penalty-ului lui Deac, susține Marius Avram

Fapte: în min. 81 la o fază confuză în careul celor de la FCSB, mingea ajunge în suprafața de poarta unde Adrian Șut, încercând să degajeze mingea, îl lovește în picior pe Ciprian Deac.

Analiză: este o fază interesantă, deoarece ambii jucători întind piciorul către minge și contactul are loc, gheată în gheată, fundașul FCSB chiar accidentandu-se. Ce vor să facă jucătorii? Ciprian Deac încearcă să joace mingea iar Adrian Șut încearcă să o degajeze puternic.

Jucătorul care lovește cu o forță mare, un șut efectiv în piciorul adversarului, o încercare de degajare, este Adrian Șut. Forță degajării reiese și din faptul că se accidentează lovindu-și adversarul în picior.

Arbitrul, la această fază, era foarte aproape, dar avea unghiul nepotrivit. În încercarea de a fi în mijlocul acțiunii a neglijat deschiderea unghiului și astfel nu a controlat faza, fiind prea aproape, așa cum explicam într-un articol anterior.

Distanța prea mică fata de fază a dus la decizia greșită. Decizia corectă ar fi fost lovitura de la 11 metri pentru CFR Cluj.

Scandal în fotbalul italian: plângere despre trucarea notelor de observare

Un scandal imens zguduie arbitrajul italian de săptămână trecută. O plângere de 7 pagini (după cum relatează La Republica) a fost depusă la procuratura din Roma, în care doi foști arbitri de Serie B, acuză comisia de arbitri de trucarea notelor de observare primite de anumiți arbitri la meciuri, note care ar fi influențat întreg sistemul de promovare și retrogradare.

Astfel, un arbitru care avea nevoie de o notă de 8,7 pentru a putea promova în serie A, primise una mai mică și a fost nevoie de intervenția comisiei tehnice pentru a crește nota primita. Poze cu conversațîi private de pe grupul comisiei au fost depuse la dosar că probe.

Pentru a înțelege de ce este importantă nota: în acest moment în Italia funcționează un sistem foarte interesant de promovare / retrogradare a arbitrilor.

Arbitrajul italian are clasament cu retrogradare / promovare

Astfel în fiecare an, pe baza unui clasament în care se iau în calcul notele primite de la observatori și anumiți coeficienți pentru dificultatea meciurilor arbitrate, ultimii doi arbitri clasați retrogradează în serie B și astfel, primiii doi promovează.

Acest procedeu asigură:

– Un flux constant de arbitri noi, motivați, an de an
– O motivație în plus pentru arbitri atât din serie A cât și din ligile inferioare dând astfel valoare prestațiilor lor de la fiecare meci
– Eliminarea senzației de titular de drept pe care unii arbitri o au din lipsa concurentei
– Observatori cu greutate, atât în serie A cât și în ligile inferioare

De asemenea, arbitrii din Serie A care după un număr de 8 ani nu reușesc sa ajunga pe lista FIFA, sunt automat excluși.

Care e comparația cu România și CCA?

Inițial am vrut să fac o comparație cu ce se întâmplă în Romania, dar mi-am dat seama că e greu să compari un sistem bine pus la punct, cu criterii și reguli foarte bine stabilite, cu cel de la noi, unde subiectivismul, bunul plac, sunt pe primul loc. Noi avem arbitri în liga 1 de 10-12 ani, care arbitrează câte 4-5 meciuri pe an și care nu au nici o perspectivă de a accede pe lista FIFA.

De asemenea, avem o decizie a Comitetului Executiv care obligă CCA să facă un clasament anual pe baza căruia să retrogradeze și să promoveze arbitri, decizie care nu este respectată.

Lipsa totală a motivației, lipsa unei concurențe reale, lipsa unei perspective cât de cât previzibilă, sunt doar câteva din multe alte motive care au dus la situația de acum din arbitrajul romanesc. Despre toate aceste motive, cauze, pe larg într-un articol viitor….