Tot ce trebuie să știți despre Supercupa României 2023 dintre Farul și Sepsi! Este a noua finală provincială din istorie | SPECIAL

Farul Constanţa şi Sepsi Sfântu Gheorghe se vor înfrunta, de la ora 20.00, pe stadionul “Ilie Oană” din Ploieşti, pentru primul trofeu al sezonului, Supercupa României.

Tot ce trebuie să știți despre Supercupa României 2023 dintre Farul și Sepsi! Este a noua finală provincială din istorie | SPECIAL

S-au disputat 24 ediții de supercupă. Au fost 5 situații în care în acelaşi sezon campioana a câștigat şi cupa, astfel încât n-a mai fost necesară disputarea supercupei.

Din 2010 însă, chiar şi în cazul unui event, Supercupa se dispută, câștigătoarea celor două trofee întâlnind ocupanta locului 2 în campionat.

• Farul Constanța este campioana României, iar Sepsi este deținătoarea Cupei. Meciul va fi arbitrat de o brigadă formată din Andrei Florin Chivulete (central), Ferencz Tunyogi, Andrei Constantinescu (asistenţi), Ovidiu Haţegan, Gabriel Sabin Stroe (arbitri VAR) şi Sebastian Colţescu (rezervă).

Au fost două finale care s-au disputat în anul calendaristic următor. Mai întâi, cea din 2001 în 2002, din cauza unei proaste programări competiționale.

Iar mai recent, cea din 2020 în 2021, din cauza Covid 19. # De cele mai multe ori, în câte trei rânduri, finala s-a disputat între Steaua – Rapid şi Rapid – Dinamo. Urmează de câte două ori Steaua – Dinamo, CFR Cluj – Unirea Urziceni, Steaua – Petrolul și CFR Cluj – CSU Craiova.

Au fost 8 finale provinciale: Unirea Urziceni – CFR Cluj și CFR Cluj – CSU Craiova în câte două rânduri, Astra – CFR Cluj, FC Voluntari – Viitorul Constanța, Viitorul Constanța – CFR Cluj și Sepsi – CFR Cluj. Aceasta, FCV Farul – Sepsi, devine așadar a 9-a.

15 finale s-au jucat la București, acum e la Ploiești

Ambele combatante de-acum au câte o finală câștigată, echipa din Constanța mai având în plus și una pierdută. Din echipa Viitorului care a câștigat în 2019, mai sunt în lot doar Artean și Vînă. Iar din cea a lui Sepsi care și-a adjudecat anul trecut trofeul, 10: Aganović, Bălașa, Andres Dumitrescu, Ion Gheorghe, Francisco Júnior, C. Matei, Niczuly, N. Păun, Rondón și M. Ștefănescu.

Dacă Sepsi va câștiga, Bălașa, C. Matei și Rondón se vor afla la al 3-lea lor trofeu (mai având câte unul cu CSU Craiova, Dinamo, respectiv CFR Cluj). De asemenea, din lotul covăsnean au mai câștigat trofeul încă doi jucători, Ciobotariu și Debeljuh (ambii cu CFR Cluj).

CFR Cluj a devenit prima câştigătoare din Provincie a trofeului. 15 finale s-au disputat la Bucureşti (8 pe fostul stadion Naţional, 4 pe Arena Naţională şi câte una în Regie, pe Cotroceni şi în Giuleşti), câte 2 la Cluj (câte una pe CFR-„Dr. Constantin Rădulescu” și Cluj Arena) şi Ploiești (ambele pe „Ilie Oană” nou), câte una la Piatra Neamţ, Constanța, Botoșani, Craiova și Arad. Așadar, Ploieștiul va deveni orașul din Provincie care a găzduit cele mai multe, 3.

15 dintre finale s-au decis după 90 de minute, 7 după lovituri de departajare şi 2 în urma golului de aur. Finala a 22-a, dintre CFR și FCSB, a fost prima adjudecată după lovituri de departajare fără a se juca și prelungiri, la fel întâmplându-se și cu a 23-a.

Scoruri: de 9 ori – 1-0; de 3 ori – 1-1, 2-1; de 2 ori – 2-2, 0-0; o dată – 5-0, 4-0, 3-0, 2-0, 3-2.

Păun-Alexandru a marcat cel mai rapid gol

Din punctul de vedere al zilelor în care s-au jucat, 11 au fost sâmbătă, 6 miercuri, 5 duminică și câte 1 joi și vineri. Sîmbăta se va detașa cu prilejul actual. Ciprian Deac (numai cu CFR Cluj) a câștigat de cele mai multe ori trofeul, în 4 rânduri, urmat de Marius Lăcătuş (numai cu Steaua), Vasile Maftei (de 2 ori cu Rapid, o dată cu FC Voluntari), Emmanuel Culio (numai cu CFR Cluj) și Marius Constantin (cu Rapid, Ardeal Tg.M. și CSU Craiova) în câte 3.

Sergiu Radu a marcat cele mai multe goluri, 3. Cele mai multe jocuri, Ciprian Deac, 9, fiind urmat de Camora 7, Vasile Maftei și Giedrius Arlauskis câte 6, Ionel Dănciulescu, Ovidiu Hoban și Adrian Păun-Alexandru câte 4. # Florin Bratu şi Claudiu Niculescu sunt singurii care au marcat în două finale, iar primul dintre ei e unicul care a înscris pentru două echipe (Rapid şi Dinamo).

Păun-Alexandru a marcat cel mai rapid gol, în min. 2, în a 24-a finală, cea din 2022. # S-a marcat un singur gol din penalty în timpul regulamentar, cel al lui Culio în finala din 2018. # Dominique Kivuvu (CFR Cluj) a fost singurul care şi-a dat autogol.

La un număr de 8 finale s-au dat cartonașe roșii, primindu-le tot atâția jucători: S. Ilie (Steaua) la finala a 2-a (1995), Onuț (Dinamo) la finala a 6-a (2002), Cl. Niculescu (Dinamo) la finala a 8-a (2005), C. Deac (CFR Cluj) la finala a 11-a (2009), Cadú (CFR Cluj) la finala a 14-a (2012), Enza-Yamissi (Petrolul) la finala a 15-a (2013), Vînă (Viitorul) la finala a 19-a (2017) și Roger (CFR Cluj) la finala a 24-a (2022). Belgianul Manuel Godfroid a fost primul jucător străin care şi-a adjudecat trofeul. L-au mai urmat alţi 73. Portughezul Cadú a fost primul jucător străin care a marcat. L-au urmat alţi 7.

Alexandru Tudor și Radu Petrescu, recordmeni la Supercupa României

Dumitru Dumitriu, Mircea Rednic, Edward Iordănescu și Cristiano Bergodi sunt antrenorii care şi-au adjudecat de cele mai multe ori trofeul, de câte 2 ori. Dacă va câștiga acum Gheorghe Hagi, va intra și el în rândul celor cu 2 asemenea trofee.

Cristiano Bergodi a fost primul antrenor străin care l-a câștigat, urmat de „Toni” António da Conceição Silva Oliveira, Andrea Mandorlini, Dario Bonetti și Marinos Ouzounidēs. Dan Petrescu este antrenorul care a pierdut cele mai multe finale de supercupă, 3 (din 4 la care a participat). Au mai cedat mai mult de o finală, Ioan Andone, Marin Ion și Roni Levi, câte 2.

Laurențiu Reghecampf și Claudiu Niculescu și-au adjudecat trofeul atât ca jucători, cât și ca antrenori.

Alexandru Tudor și Radu Petrescu au arbitrat cele mai multe finale, câte 3. Andrei Chivulete se va afla acum pentru prima oară la centru. El a mai fost prezent în teren la o finală de supercupă, în 2015, Ardeal Tg.M. – Steaua (1-0), ca arbitru adițional.

Cea mai mare asistență a fost la Steaua-Dinamo

Cristian Nica s-a aflat de cele mai multe ori la linie, în 6 rânduri. Pentru asistentul Ferencz Tunyogi (Zalău) va fi a doua finală, a mai fost acum doi ani, la CSU Craiova – CFR Cluj (0-0 / 4-2 d.l.dep.).

La 4 finale au fost și amintiții arbitri adiționali. La finala a 19-a, cea din 2017, ambii arbitri asistenți au fost femei, Petruța Iugulescu și Mihaela Țepușă.

Finala din ediţia a 5-a, Steaua – Dinamo 2-1, a avut cea mai mare asistenţă, 45.000, în timp ce aceea din ediţia a 11-a, CFR Cluj – Unirea Urziceni, a înregistrat-o pe cea mai scăzută, 2.000, dacă nu o punem la socoteală pe cea pentru 2020, care s-a disputat cu porțile închise din cauza covid 19.

Trofeul a fost cucerit de 13 ori de campioană, de 10 ori de câştigătoarea cupei și o dată de ocupanta locului 2. # Finala din 2015 a fost primul meci din România în care s-a folosit spray-ul de marcat pentru loviturile libere.

Finala din 2022 a fost primul meci din România în care a fost folosit sistemul VAR.

Câștigătoare (24 ediții, 11 echipe):

• 6 – Steaua; 4 – CFR Cluj, Rapid; 2 – Astra, Dinamo; 1 – Ardeal Tg.M., Oțelul, Sepsi, CSU Craiova, Viitorul, FC Voluntari
• Finale pierdute: 6 – Steaua (FCSB); 5 – CFR Cluj; 4 – Dinamo; 2 – Petrolul, Rapid, Unirea Urziceni; 1 – Astra, Gloria Bistrița, CSU Craiova, Viitorul
• 5 ediții nu s-au disputat