Universitatea Cluj – Rapid 0-0 sau nimic la nimic. Fotbal cu pipeta, ocazii de gol scoase cu forcepsul. Cronică de Daniel Nazare
Câte un punct pentru fiecare dintre combatante într-un meci în care așteptam multe faze de poartă și ne-am trezit, mai ales în prima parte, cu un meci de șah al antrenorilor. Eu te blochez pe tine și tu pe mine.
Rapid mai pune un punct în clasament și rămâne pe podium, dar clujenii intră într-o zonă dificilă: nu se mai întâlnesc cu izbânzile, ceea ce înseamnă criză.
Universitatea Cluj – Rapid 0-0, un meci în care nimeni n-a riscat și nimeni nu a câștigat. Cronică de Daniel Nazare
Clujenii lui Ovidiu Ioan Sabău erau datori publicului: o singură victorie acasă în ultimele 7 meciuri. Iar Rapidul din Giulești nu a pierdut în aceste 8 etape de Superliga. Costel Gâlcă însă a fost lovit de ghinion înaintea meciului: Ciobotariu și Borza accidentați, noul venit Bolgado suspendat și Ignat nerefăcut.
Rapidul a alinat o defensivă inedită, improvizată: Braun, Pașcanu, Kramer și Cristi Manea, iar Vulturar a fost aruncat ca Under 21.
Meciul a început molcom, cele două echipe studiindu-se mai mult decât era cazul. Posesii prelungite, fără ocazii de gol, anihilare reciprocă și completă. Cisse se trezește cu o minge în picior la 8 metri de poarta lui Aioani, dar e fundaș și mai mult respinge decât șutează în minge.
Prima mare ocazie a meciului vine în minutul 26, când Koljic scapă singur și, în loc să tragă la poartă, pasează la Christensen care trage într-un adversar postat chiar pe linia porții. Aproape 30 de minute cu o singură fază de poartă clară, deja această partidă poate candida la cel mai slab meci al acestui campionat.
Simion, din nimic, prinde o „torpilă” de la peste 30 de metri, minutul 35, care dă emoții lui Aioani, altădată luat în calcul la echipa națională. Azi nu intră nici în primele 5 variante pentru Mircea Lucescu. Oare de ce?
Alex Dobre viu la națională, „mort” la Rapid
Dan Nistor, la meciul 490, pare singurul care dinamitează câte o acțiune, maxim 2-3, dar nu are cu cine. Clujenii n-au „zvâc”, însă nici rapidiștii n-au impresionat. O repriză echilibrată, dar fără realizări. De neprivit pentru un spectator neutru.
U. Cluj – Rapid 0-0 (0-0)
- Posesie: 58%-42%
- Cornere: 3-1
- Total șuturi 7-5 (pe poartă 2-3)
Alex Dobre a acuzat oboseala de la națională și a fost schimbat la pauză. Gâlcă dorea mai multă prospețime și a mutat ca atare. Sabău se teme de eliminarea lui Iulian Cristea, avea deja un avertisment, motiv pentru care nu mai riscă. Intră Capradossi. Frica păzește pepenii.
Meciul se încinge abia în minutul 55, se joacă de câteva minte pe contre, Petrila îl găsește singur cu poarta pe Keita care nu-l poate învinge portarul advers. Ritmul crește în așteptarea golului care nu vine însă. 8577 de spectatori, cifra exactă a publicului prezent pe Cluj Arena vor mai mult de la proprii jucători, degeaba.
Cluj și Rapid, medii modeste de goluri marcate. Acum 0-0
Jocul Rapidului pare mai limpede în partea secundă, pasează mai exact, însă construcția se face atât de lent încât și un mecanic de pe un marfar care intră în Gara de Nord ar fi considerat că are viteză. Fiecare antrenor vrea să înfigă pumnalul în adversar. Să se facă 1-0, dar nimeni nu poate aplica lovitura decisivă.
În ultimele 10 minute nimeni nu riscă, se joacă la 0-0. Pase mai mult înapoi, nu ne aventurăm înainte ca să nu ne producem dureri de cap. Devine un meci tipic unui final de campionat în care un rezultat de egalitate salvează ambele echipe de la retrogradare. Doar că acum sunt două echipe pretendente la playoff și cupele europene.
Singura fază electrizantă e în minutul 85, la un flipper în careul rapidist, când Kramer, cu o lovitură de cap, salvează pe giuleșteni. Un carambol periculos. Mai cer și bucureștenii un penalty pe final de meci. Nu se dă nimic. Vrem playoff dar nu putem marca.
În nouă etape, cele două combatante, fiecare în parte, n-au o medie mai mare 1,5 goluri pe meci, ceea ce e foarte puțin. Fotbalul se joacă pe goluri, dar nu avem goluri. Rețeta unei seri de vineri în care Superliga ne invită, la două săptămâni distanță, să ne uităm la spectacol. Lipsește și el ,dar mai ales ne lipsește scuturatul plaselor care ne-ar fi făcut, cel puțin acum, să nu ațipim.