Are peste 23 de frați și a fost părăsit de tată de la naștere, iar în România a găsit alinare: „A făcut la fel și cu ei, nu doar cu mine”
Eric de Oliveira, unul dintre cei mai cunoscuți jucători străini care au evoluat în Liga 1, a vorbit despre relația aproape inexistentă cu tatăl său.
Fostul fotbalist a explicat că tatăl său a părăsit familia când el avea aproximativ opt luni și nu l-a recunoscut oficial ca fiind fiul său. Copilăria și adolescența le-a petrecut alături de mama sa și de rudele din partea acesteia, fără o figură paternă constantă.
Absența tatălui, resimțită de fostul fotbalist
Deși a avut sprijin din partea bunicului și a unchiului, fostul jucător din Liga 1 spune că absența tatălui a fost resimțită, mai ales în comparație cu prietenii care aveau familii complete.
Ulterior, Eric a reușit să intre în contact cu tatăl său și a aflat că nu este singurul copil abandonat. Potrivit relatării sale, bărbatul are peste 23 de copii din relații diferite, iar majoritatea au avut experiențe similare. Totuși, informatia a venit într-un moment în care fostul fotbalist era deja matur. Eric a relatat că primul apel direct de la tatăl său a venit în perioada în care era junior la Flamengo, la începutul anilor 2000. Discuția a fost scurtă și distantă, spune el, iar relația nu s-a îmbunătățit între cei doi.
Transferul în România, spune Eric, i-a adus stabilitate. A evoluat pentru cluburi precum Farul Constanța, Pandurii Târgu Jiu și Gaz Metan Mediaș și a devenit unul dintre cei mai constanți jucători străini din campionat.
„Eu am peste 23 de frați din partea lui tata”
„Da, un model masculin. Eu îi aveam pe unchiul, pe bunicul meu, dar nu era de ajuns, pentru că prietenii mei aveau tată. Și eu nu. Și am început să cresc cu un fel de ură înăuntrul meu, pentru că m-a părăsit.
Între timp am aflat că ceea ce a făcut cu mine a făcut și cu alți câțiva frați. Eu am peste 23 de frați din partea lu’ tata! Și când i-am cunoscut pe câțiva dintre ei, mi-am dat seama că ceea ce a făcut cu mine a făcut și cu ei. Și atunci au venit ca o ușurare, așa. Adică nu m-a părăsit pentru că nu mă iubește.
Viața lui era azi aici, mâine dincolo. În 2003 spre 2004, a început și la noi era cu telefoane fixe acasă și aveam și noi un telefon. Și am primit un telefon într-o după-masă. Eram deja la juniori la Flamengo. Și zice: Alo, ce face fiul meu?. Zic: Bine, dar cine e? Păi, cum cine e? Tatăl tău. Care tată?. A simțit că am fost rece cu el. Adică eu voiam să mă împac cu mine, pe dinăuntru. Probabil aveam o rană. Mama zicea: Băi, dar nu ți-ai frică că s-a apropiat de tine?. Mamă, eu vreau să mă împac. Știi cât de mult am suferit după asta. Și dacă el are nevoie de banii, poți fi sigur că nu va primi niciun leu de la mine. Dar dacă are nevoie de medicamente o să-i cumpăr, dacă are nevoie de mâncare, îl ajut. Și după aia am avut o ultima discuție cu el în 2020. Mi-a lipsit, mi-a lipsit în viață, chiar dacă a fost cum a fost. Am înțeles că în vremea respectivă era și el fotbalist, era stângaci foarte bun. Tot ce am e de la el” a spus fostul fotbalist din Liga 1 conform Golazo.