Un 2-2 amărui și cumva trist. Am jucat la început și am suferit 75 la sută dintr-un meci pe care am reușit cu noroc să nu-l pierdem. O săptămână întreagă l-am somat pe Pițurcă să atace Franța și după 17 minute îl imploram să se apere cum a făcut-o la Euro. Românii au început meciul ca niște nebuni. I-au înghesuit pe francezi în jumătatea lor și i-au lovit în moalele capului. Ce mai caută Florentin Petre în echipa asta?! După 6 minute, găsim răspunsul. Piticul inventează un gol care pare cel puțin la fel de frumos ca acela marcat de Ilie Dumitrescu în ‘94. Conducem Franța și ne trece prin cap că dacă s-ar fluiera finalul am fi cei mai fericiți. Sau, dacă visăm, vrem să nu ne trezim…
CLICKÂ AICI pentru a citi continuarea editorialului
Â