Wikipedia îl dă pe Socratis Kokkalis președinte la Rapid!

Potrivit Enciclopediei on-line, Socratis Kokkalis s-a născut pe data de 27 mai 1939, este un om de afaceri grec și pe care revista Forbes îl situează între primii 500 de bogătași de pe glob. Omul este președinte sau acționar majoritar la mai multe zeci de firme, dintre care se remarcă holdingul Intralot SA, proprietar a mai multor francize pentru jocuri pe calculator, console video sau loterii publice de genul 6 din 49.

Elenul este proprietar și președinte al lui Olympiacos CFP, cea mai de succes și cea mai iubită echipă din Grecia de astăzi.

Acum e acum

Aceeași sursă mai spune că zisul Kokkalis este și cel mai important om de la Rapid București, un club URIAȘ (nu se precizează din ce punct de vedere n.n.) pe care l-ar fi cumpărat pentru suma de 6,8 milioane de euro!!! Pe de altă parte, se mai spune că același personaj pitoresc este președinte al Fundației Kokkalis (sic! n.n.), un ONG care promovează dreptul la educație, accesul la cultura și la asistentă medicală gratuită, oferă fonduri pentru cercetare medicală, atât în Elada cât și în străinătate.

Ce naște din eroi…

Tatăl său, Petros Kokkalis, un chirurg celebru și fost membru al guvernului comunist prosovietic instalat la Atena în 1945, după înfrângerea nazismului, a trebuit să sa refugieze în România lui Ana Pauker și a lui Gheorghiu Dej, după înfrângerea gherilelor comuniste de către naționaliștii susținuți de Aliați, în 1949. După o vreme, au plecat cu toții în fosta Germanie Comunistă, iar micuțul Socratis a făcut studii de fizică și de electronică la Berlin și la Moscova. Adică, în țări cu regim comunist. Familia a revenit la Atena, în 1965, după amnistia generală oferită de guvernul de dreapta în urma presiunilor Organizației Națiunilor Unite.

În loc de concluzii

În primul rând, orice informație de pe Wikipedia trebuie tratată cu reținere, oricine putând, practic, pentru o scurtă perioadă de timp, să scrie cam tot ce-i trece prin cap pe respectivul domeniu. Pe de altă parte, ceva adevăr există, fie și prin simplul fapt că grecul a fost, cândva, familiar cu țara noastră. Și, daca e să ne luăm după frenezia cu care mulți membri ai guvernelor post-decembriste vizitau țara lui Homer, este mai mult decât de credibil ca niscai contacte subterane să se fi făcut încă de pe vremea aceea. Adică, niște conexiuni au existat dintotdeauna și nu au fost rupte niciodată…