STEAUA (R)Estului

Căderea comunismului a avut consecințe imense în dezvoltarea fotbalului din Est, inclusiv a celui din România. Pentru unii bune, pentru alții rele, urmările se resimt și astăzi.

Echipele care erau susținute de guvernele comuniste, categorie în care intrau și bucureștenele Steaua și Dinamo, favoritele unor privilegiați ai regimului Ceaușescu, au trecut cu mai mult sau mai puțin succes peste perioada de tranziție din anii 90. Jucătorii cei mai reprezentativi au ajuns la echipele din Occident, performanțele europene au dispărut și ele, „cântecul de lebădă“ fiind succesul belgrădenilor de la Steaua Roșie în Cupa Campionilor Europeni, ediția 1990-1991. Stadioane de 50.000 de locuri, care înainte de 1990 erau umplute la refuz de suporteri, adună astăzi cu greu 10.000 de oameni. În România, este de notorietate episodul cu jucătorii de pe „23 August“ care îi rugau pe spectatorii aflați chiar și pe pista de atletism să se dea la o parte pentru a fi executat un corner…

1.000 de fani pe 60.000 de locuri

În ceea ce ne privește, singura parte pozitivă a fenomenului este poziția de lider ocupată de Steaua în clasamentul mediei de spectatori la fostele echipe „departamentale“, 11.764 în sezonul trecut (sub jumătate din capacitatea stadionului), peste Sparta Praga, Dinamo Kiev, Partizan Belgrad sau Steaua Roșie. În ultimul sezon, media celor care au venit pe stadioanele echipelor Steaua Roșie Belgrad, Dinamo Minsk sau Dinamo Tbilisi a fost sub 10% din capacitatea arenelor respective. Ultimii dețin recordul negativ: 2% (1.000 de fani pe aproape 60.000 de locuri)!!! Explicațiile reculului în privința numărului de spectatori de pe stadioane țin de factori economici și sociali, de lipsa de rezultate internaționale ale echipelor, poate și de excesul de zel al autorităților comuniste când era vorba de umplerea unei arene.

Rușii s-au adaptat cel mai bine

Excepția de la regulă este dată de formațiile din Rusia, fostul „nucleu“ al URSS având parte de o evoluție specială în ultimele două decenii, dată de apariția magnaților din industrie.
 Deloc întâmplător, ȚSKA Moscova și Zenit Sankt-Petersburg, aceasta din urmă percepută tot ca echipa regimului, au câștigat Cupa UEFA în 2005 și, respectiv, 2008. Este de notorietate sprijinul oferit clubului din Sankt-Petersburg de Vladimir Putin (foto) și Dmitri Medvedev, premierul și, respectiv, președintele Federației Ruse fiind amândoi născuți în vechiul Leningrad. În ultimele sezoane, echipele din Rusia au devenit rivale serioase ale marilor cluburi din Vest nu numai în cupele europene, ci și în materie de „racolări“ de vedete.

26 de titluri au cucerit împreună în perioada comunistă Steaua (14) și Dinamo (12)