Povestea primei deplasări în străinătate a unor fani români

Scriam, deunăzi, că prima formație din România care a ajuns în
fazele avansate ale unei competiții europene intercluburi a fost
Rapid București, în finala Cupei Europei Centrale, dar ultimul act
nu s-a mai disputat, giuleștenii urmând să întâlnească pe
Ferencvaros, iar cele două națiuni erau, practic, pe picior de
război în acel moment.

Ne-am gândit să vă spunem acum și care anume a fost prima
grupare care a jucat în cupele europene și, tot ca o premieră, care
a fost prima deplasare organizată în deplasare a unor suporterii
români. Este vorba despre Venus București, care a jucat împotriva
lui Ujpest Budapesta, iar la meciul retur din capitala maghiară
aproximativ 1000 de suporteri au făcut deplasarea pentru a-i
încuraja pe jucătorii lui Venus. Era anul de grație 1937 și a doua
conflagrație mondială bătea la ușă.

Mitropa
Cup

Țările din Europa Centrală, care aveau un fotbal superdezvoltat și
dominau clar sportul-rege interbelic, s-au gândit să creeze o
competiție europeană intercluburi. Astfel, în 1927 lua naștere
C.E.C., Cupa Europei Centrale sau Mitropa Cup, iar la ea luau parte
cluburi din Austria, Ungaria, Cehoslovacia și, ulterior, Italia.
Mai târziu, au făcut cerere de aderare România și Iugoslavia, dar
acestor două țări li s-a impus o condiție discriminatorie, și anume
să plăteasca oaspeților 60% din încasări! Sigur, pare hoție la
drumul mare, dar adevărul este că pe vremea aceea deplasările erau
lungi și costisitoare. Austria, Ungaria și Cehoslovacia erau țări
mici, dar Iugoslavia și România erau teritorii mari cu relief
muntos, iar deplasarea dura o veșnicie. Motivul financiar este cel
care i-a ținut pe români departe de această competiție… Asta,
până în anul 1937, când Venus decide să încerce marea cu
degetul.

Venus, echipa românilor

Nu-i un secret pentru nimeni că fotbaliștii mari, aproape fără
excepție, erau maghiari de origine, numele românești fiind foarte
rare pe vremea aceea. Noi, românii, abia descifram acest joc și
trebuie spus că am învățat meserie de la unguri. Astfel, cei mai
cunoscuți jucători ai acelei perioade au fost Iuliu Bodola, Giussy
Baratky sau Ștefan Dobay, dar spre sfârșitul deceniului al III-lea,
încep să apară și românii. Prima echipă în care erau majoritari
nativii a fost Venus București, motiv pentru care presa, dar și
populația îi simpatizau foarte mult pe băieții lui Mitty Niculescu,
omul care a creat și a sponsorizat echipa pentru care a și jucat o
viață. Suntem în anul 1937 și Venus se înscrie în competiție,
urmând a întâlni pe Ujpest Budapesta.

Scor de
tenis

Primul meci, cel disputat la București, pe zgură, a fost câștigat
de oaspeții unguri cu 6-4, dar presa sportivă a apreciat prestația
bucureștenilor. Iată câteva titluri din presa vremii:
„Negrii (culoarea lui Venus n.n.) au
pierdut un match pe care trebuia să-l câștige” sau
„Burdan (portarul n.n.) a primit patru
goluri pe gratis”… La partidă au asistat 25.000 de
spectatori, încasându-se suma de 823.000 de lei, o cifră
considerabilă pentru acea vreme. Din acest total, 30% însemna
publicitate, taxe naționale și barem de arbitraj, iar restul se
împărțea astfel: 40% pentru gazde și 60% pentru țările fondatoare
(sic! n.n.), dar nu mai puțin de 3000 de franci elvețieni.

Wagons-Lits-Cook

Cotidianul „Gazeta Sporturilor” a organizat, în colaborare cu
„Wagons-Lits-Cook” (Serviciul de vagoane de dormit și restaurant al
Căilor Ferate Române n.n.), o excursie la Budapesta pentru fanii
venusiști, iar peste o mie de fani au răspuns prezent unei premiere
în domeniu. Suma de 2950 de lei (echivalentul unui salariu mediu pe
vremea aceea n.n.) acoperea toate cheltuielile, inclusiv
pașapoartele și vizele. Pentru cei care nu știu, pe vremea aceea
pașaportul se afla la secția de poliție de care aparțineai,
depuneai o cerere pentru a efectua o deplasare în străinătate, dar
la revenirea de afară erai obligat să-l predai secției. Cam ceea ce
se petrece astăzi cu pașapoartele diplomatice! Oricum, suporterii
au făcut deplasarea împreună cu lotul de jucători, prin intermediul
Orient-Expres-ului, și au făcut o zi până la destinație. (Mai puțin
decât astăzi, în condițiile în care pe vremea aceea trenurile erau
tractate de locomotivele cu abur, supranumite „aburoaice” de fanii
acestor mașini minunate n.n.). Oricum, Venus a pierdut și meciul
retur, dar impresia generală, împărtășită și de unguri, era aceea
că „Românii pasează foarte bine, dar nu știu să marcheze
atunci când trebuie.” Iată cum arăta echipa
Venusului:

Iordăchescu – Sfera, Albu – Eisenbeisser, Vasile, Beffa –
Silviu Ploeșteanu, Iuliu Bodola, Humis, Petre Vâlcov, Lucian.
Antrenor: Ferenc Platko

De remarcat că la întoarcere, Bărbulescu, unul dintre halfi (așa
se numeau mijlocașii pe vremea aceea) a coborât la Arad, în pijama,
ca să-și cumpere țigări, dar trenul a plecat fără el spre
București!

Și încă un amănunt, Iuliu Bodola a fost primul fotbalist român care
a fost ales în echipa Europei care urma să întâlnească perfidul
Albion, englezii refuzând să iasă din autoizolarea impusă, motivând
că nu au adversari pe măsură pe Continent, așa cum numesc ei,
disprețuitor, Europa căreia chiar și ei îi aparțin. Din păcate,
acel meci nu s-a mai disputat, iar Bodola a avut un final trist de
carieră. Despre prima deplasare în Europa cu avionul a unei echipe
românești, despre prima victorie într-o competiție europeană, în
zilele următoare.