ACTE | Ministerul de Interne a depus la tribunal o versiune diferită a documentelor cu care, anul trecut, justifica preluarea stadionului Dinamo de la Badea! Tudorel Toader desființează decizia MAI și scrie clar că răspunderea îi revine semnatarei Carmen Dan
Pe 1 septembrie 2017, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea de Guvern (HG) nr. 616 din 30 august 2017 pentru trecerea din domeniul privat în domeniul public al statului a unor imobile reprezentând baza sportivă a Clubului Sportiv Dinamo București al Ministerului Afacerilor Interne.
Imobilele vizate includ și stadionul central. În traducere liberă, arena Dinamo i-a fost luată lui Nicolae Badea. Avocații lui Badea au reacționat în instanță, iar Guvernul României a fost citat drept parte din dosar. Reprezentanții Guvernului au depus Nota de Fundamentare de la baza HG 616, dar avocații lui Badea au constatat că s-a produs o eroare. Nota de Fundamentare apărută în Monitorul Oficial diferă de Nota de Fundamentare depusă la dosar! Mai mult decât atât, documentele postate pe site-ul Guvernului sunt semnate la final doar de ministrul Carmen Dan, în timp ce în actele depuse la dosar un an mai târziu au apărut și semnăturile lui Tudorel Toader (ministrul Justiției) și Ionuț Mișa (ministrul Finanțelor Publice).
Semnătura lui Tudorel Toader a apărut după ce Nota de Fundamentare a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel că și paragraful de încheiere diferă în acest moment, lucru semnalat de avocații lui Nicolae Badea.
Cum se încheie varianta publicată în Monitorul Oficial în august anul trecut, semnată doar de Carmen Dan: „Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind reglementarea situației juridice a unor imobile aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo București și actualizarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului”.
Cum se încheie varianta depusă la dosar în această primăvară, semnată de Carmen Dan, Tudorel Toader și Ionuț Mișa: „În forma prezentată, proiectul de hotărâre a Guvernului privind reglementarea situației juridice a unor imobile aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo București și actualizarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a fost avizat de toate autoritățile abilitate.”
Anomalia constă tocmai în faptul că la dosarul din instanță s-a depus o altă versiune de text decât cea oficială, dată publicității anul trecut. Nota de Fundamentare trebuie să fie identică! Ori, în cazul de față, vorbim de același act, cu același număr de înregistrare, emis la aceeași dată, dar care conține două versiuni diferite. Așa ceva nu este posibil, juridic vorbind, iar lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât e vorba de un document emis chiar de Ministerul de Interne, adică de instituția care ar trebui să vegheze chiar la respectarea legilor, nu la încălcarea lor.
Lucrurile sunt destul de clare. Nota de Fundamentare trebuie să fie una singură, fiind vorba de aceeași Hotărâre de Guvern (616 din 30 august 2017).
Extrem de interesantă a fost poziția ministrului justiției în problema operațiunii prin care guvernul vrea să ia stadionul Dinamo de la Nicolae Badea. De pe actul publicat anul trecut pe site-ul guvernului lipsește semnătura lui Tudorel Toader și a oricărui alt reprezentant al Ministerului Justiției, ceea ce ridică din start semne de întrebare. În mod normal, HG-urile se publică împreună cu avizul tuturor ministerelor implicate, iar cel al Ministerului Justiției este cel mai important, pentru că dă garanția că demersul este legal. După cum se știe, până și în cazul celebrei OUG 13, din iarna trecută, s-au făcut presiuni pentru ca un funcționar de la Ministerul Justiției să-și asume responsabilitatea semnăturii.
De data aceasta, Tudorel Toader n-a semnat actele.
În mod surprinzător, pe versiunea depusă la tribunal apare, însă, semnătura ministrului justiției, care a făcut-o însă cu obiecții. Citind observațiile lui Tudorel Toader, devine evident de ce acesta a refuzat, anul trecut, să semneze așa ceva. El și-a dat avizul, într-adevăr, dar notele sale desființează, practic, HG-ul, iar în încheiere se spală, literalmente, pe mâini de orice responsabilitate, subliniind că „răspunderea pentru eventualele consecințe negative determinate de existența/aplicarea contractului de asociere menționat anterior revine Ministerului Afacerilor Interne”. Adică semnatarei Carmen Dan, ministrul de interne care a parafat actul.
„Stimată Doamnă Ministru,
Urmare adresei dumneavoastră nr. 17265/28.08.2017, vă transmitem alăturat originalul proiectului de act normativ menționat mai sus, avizat favorabil cu observațiile următaore:
1. Referitor la soluția propusă la art. 1 din proiect […] în opinia noastră este insuficient pentru a ne edifica cu privire la identitatea acestor bunuri, precum și la faptul că acestea ar face parte din același imobil. Deși în cadrul documentației s-a anexat un extras de inventar refăcut, semnalăm că acesta nu clarifică aspectele referitoare la identitatea imobilelor în cauză, denumirea acestora fiind, în continuare, diferită.
2. Referitor la soluția propusă la art. 3 din proiect […] Din documentație, mai rezultă și faptul că în completarea acestui contract de asociere au fost încheiate o serie de acte adiționale, ultimul datând din 17 mai 2012, fără a se depune alte acte juridice din care să rezulte concret că acest contract a fost reziliat în condițiile legii și că nu ar mai fi în derulare.
Totodată, din Nota de fundamentare și din extrasul CF nr. 235933 din 12.05.2017, rezultă că imobilul în cauză nu este grevat de sarcini, astfel încât, semnalăm o neconcordanță între aceste mențiuni și din cele referitoare la existența contractului de asociere mai sus menționat, fiind necesară, în acest sens, clarificarea aspectelor referitoare la situația juridică a imobilului în cauză.
[…] bunurile proprietate publică pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică, nicidecum nu pot face obiectul unui contract de asociere.
În contextul celor mai sus prezentate, semnalăm că răspunderea pentru eventualele consecințe negative determinate de existența/aplicarea contractului de asociere menționat anterior revine Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de autoritate de resort care administrează imobilul în cauză și Ministerului Finanțelor Publice, în calitatea de reprezentant al statului în raporturile civile (art. 223 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil).”
În Nota de Fundamentare se precizează că a existat o asociere între Ministerul de Interne și asociația lui Nicolae Badea, dar având în vedere că din societatea nu a mai realizat activități sportive din anul 2005, Guvernul declară terenurile respective proprietatea statului. Motivul? Terenurile respective trebuie să fie exploatate cum se cuvine. Tudorel Toader semnalează faptul că terenurile cu pricina nu pot fi atribuite unei societăți printr-un contract de asociere.
„Din anul 2005, Asociația C.S.F.C Dinamo nu a mai realizat activități sportive, toate atributele de club de fotbal fiind transferate Societății Dinamo 1948 (care, în baza licenței obținute, participă în competițiile sportive), iar din anul 2010, Asociația C.S.F.C Dinamo se află în procedura de insolvență. De asemenea, contractul de prestări servicii, dintre Asociație și Societate nu izvorăște din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2000.
Așadar, bunurile care fac obiectul asocierii sunt proprietatea statului, iar atributul administrării acestora revine Guvernului României, conform art. 11 lit. m, din Legea 90/2001. Pentru statul român, există obligația de a-și exercita prerogativele de proprietar, astfe încât bunurile sale să fie exploatate judicios, în condiții de eficiență și rentalibitate”, se regăsește în Nota de Fundamentare redactată de Guvernul României și semnată de Carmen Dan (în forma inițială a actului).