TOP 10 transferuri care ar fi putut schimba istoria fotbalului!

În această perioadă modernă în care fotbalul pare calculat
dinainte pasă cu pasă, iar transferurile sunt gândite cu mult
înainte ca acestea să se materializeze, eșecurile manageriale sunt
tot mai rar întâlnite. Istoria „sportului rege” notează însă câteva
episoade, care dacă ar fi avut parte de un happy-end probabil că ar
fi schimbat fața fotbalului.

Goal.com a realizat un top al transferurilor ratate, iar pe
listă se regăsesc nume mari precum Pele, Maradona, Cristiano
Ronaldo, Ronaldinho, Alfredo Di Stefano sau Alan Shearer. Cauzele
pentru care au eșuat aceste mutări variază de la proasta inspirație
a cluburilor sau management defectuos la erori impardonabile din
partea fotbaliștilor în cauză.

10. Frank
Worthington:
de la Huddersfield
Town la Liverpool, în 1972

Atacantul englez a fost la un pas de un transfer pe Anfield, la
începutul anilor ’70, dar fotbalistul celor de la Huddersfield nu a
trecut cu brio de testele medicale. În momentul efectuării vizitei
medicale, medicii au descoperit că atacantul suferă de
hipertensiune arterială, dar managerul din acea perioadă al
„cormoranilor” nu a renunțat la ideea de a-l achiziționa. Bill
Shankly i-a recomandat lui Worthington să ia o mică pauză, să se
relaxeze și mai apoi să revină pentru a da din nou testele.
Problema lui Worthington a fost că a înțeles greșit recomandarea
lui Shankly, atacantul participând la numeroase petreceri în cele
câteva săptămâni de vacanță. Evident, în cea de-a doua „sesiune” de
teste medicale a dat din nou greș, dar jucătorul nu a considerat că
ratarea transferului s-a produs din pricina vieții sale
extrasportive: „Am avut doar ghinion”, a declarat acesta.

9.
Ronaldinho:
de la Paris Saint
Germain la Real Madrid
, în
2003

Puțini iubitori ai fotbalului cunosc faptul că Ronaldinho a fost
aproape de un transfer în Scoția la Saint Mirren în 2001. În cele
din urmă „magicianul” brazilian a fost acontat de francezii de la
PSG, iar după două sezoane petrecute în Hexagon, Ronaldinho a
intrat în vizorul marilor cluburi europene. Înainte de a ajunge pe
Nou Camp, la Barcelona, Ronaldinho a fost în discuții și cu marii
rivali ai catalanilor, Real Madrid, dar madrilenii au renunțat la
achiziția vedetei braziliene pentru că…era urât. Madrilenii l-au
adus în schimb pe David Beckham, dar ironia sorții a făcut ca
Ronaldinho să fie aplaudat la scenă deschisă chiar pe Santiago
Bernabeu, după o evoluție încântătoare într-un „El Clasico”. Pe
lângă marile forțe din Primera, și Manchester United l-a mai dorit
pe starul sud-american în 2003, dar englezii au renunțat rapid la
intenția de a-l transfera

8. Preben
Elkjaer:
de la Lokeren la
Arsenal, în 1984

În 1984, „tunarii” de la Arsenal și-au manifestat intenția de a-l
transfera pe atacantul celor de la Lokeren, dar englezii au ezitat
mult înainte de a demara negocierile pentru atacantul danez. În
cele din urmă englezii s-au reorientat și l-au transferat pe Paul
Mariner, atacant la Ipswich Town în acel moment. Timpul a dovedit
că a fost o mișcare cel puțin neinspirată a celor de la Arsenal,
deoarece Preben Elkjaer a devenit campion al Italiei cu Verona, în
sezonul 1984-1985 și a impresionat în naționala țării sale la
Campionatul Mondial din 1986.

7. Luis
Figo:
de la Sporting
Lisabona la Parma/Juventus, în 1995

La vârsta de 22 de ani, unul dintre cei mai importanți fotbaliști
ai Portugaliei a fost la un pas de a se transfera la două dintre
forțele campionatului italian din anii ’90. Parma și Juventus l-au
dorit pe Figo, dar lusitanul a comis o eroare capitală: a semnat cu
ambele cluburi, iar urmarea acestei greșeli poate fi ușor de
anticipat. Autoritățile italiene i-au interzis să evolueze la
vreuna dintre cele două formații, însă acest episod s-a dovedit
ulterior a fi o întâmplare fericită pentru Figo. Mijlocașul ofensiv
a ajuns la Barcelona, apoi a făcut parte din echipa „galactică” a
Realului, pentru ca în final să ajungă în Serie A, la Inter
Milano.

6. Johan
Cruyff:
de la Ajax la
Dumbarton, în 1982

La fel ca și Ronaldinho, și marele Cruyff a fost la un pas de a
ajunge în campionatul Scoției. Aflat în mijlocul unui conflict cu
șefii celor de la Ajax, Cruyff lua tot mai în serios o depărțire de
„lăncieri”, dar mutarea la Dumbarton nu s-a mai realizat niciodată.
Cruyff a mai rămas un sezon la Ajax, pentru ca mai apoi să semneze
o înțelegere pentru un an cu Feyenoord, echipă la care și-a
încheiat cariera de jucător.

5. Alan
Shearer:
de la Southampton la
Manchester United, în 1992 și 1996

Istoria Premier League s-ar fi scris altfel dacă Shearer ar fi ales
să ajungă pe Old Trafford în detrimentul celor de la Blackburn
Rovers în 1992 sunt de părere jurnaliștii englezi. Manchester
United nu ar mai fi fost nevoită să-l cumpere pe Eric Cantona, iar
atacantul englez ar fi avut posibilitatea să-și treacă în palmares
mai multe trofee. Shearer și-a păstrat „antipatia” pentru „diavoli”
și în 1996 când l-a refuzat din nou pe Sir Alex Ferguson, alegând
să meargă la Newcastle United.

4. Cristiano Ronaldo:
de la Sporting
Lisabona la Juventus, în 2003

Acest transfer ratat nu ar fi fost niciodată cunoscut opiniei
publice, dacă Luciano Moggi nu ar fi ales să vorbească despre acest
lucru. Moggi a dezvăluit că l-a remarcat pe Ronaldo înaintea celor
de la Manchester și a încercat aducerea lusitanului la Torino, dar
transferul implica și o trecere a lui Marcelo Salas în Portugalia.
Cum chilianul nu a fost de acord cu tranzacția, Juventus l-a ratat
pe Cristiano. Este de notorietate faptul că Ronaldo a ajuns în cele
din urmă pe Old Trafford după ce elevii lui Sir Alex Ferguson l-au
rugat pe acesta să-l transfere pe puștiul care le „ascunsese”
mingea într-o partidă amicală.

3. Diego
Maradona:
de la Argentinos
Juniors la Sheffield United, în 1978

Napoli probabil că s-ar fi închinat unui alt zeu, dacă Sheffield
United reușea să-l transfere pe marele Maradona în 1978. 600.000 de
lire cereau cei de la Argentinos Juniors pentru cel ce avea să
devină, în opinia multora, cel mai mare fotbalist din istorie. Suma
li s-a părut a fi una indecentă englezilor care au preferat să
plătească doar 160.000 de lire celor de la River Plate pentru Alex
Sabella. Maradona a mai rămas până în 1981 la Argentinos Juniors,
apoi a petrecut un sezon la Boca, pentru ca în 1982 să facă pasul
spre fotbalul din Europa, fiind „înrolat” de Barcelona.

2.
Pele:
de la Santos la Real
Madrid sau Juventus, în anii ’60

Spre deosebire de marele său rival în topul celor mai buni
fotbaliști all-time, brazilianul Pele nu a jucat niciodată pentru o
echipă din Europa, deși, firesc, a avut oferte. În anii ’60, Real
Madrid, Juventus sau Manchester United au dorit să-l achiziționeze,
dar starul brazilian a ales să rămână la Santos.

„Real Madrid m-a dorit, alături de Juventus și Manchester United.
De fapt, președintele lui Juventus aproape că ajunsese la un acord
cu oficialii celor de la Santos, transferul meu incluzând și o
sponzorizare a celor de la Fiat pentru Santos. M-am gândit serios
la un transfer în Europa, dar am ales să rămân la echipa pe care o
iubesc cel mai mult”, a declarat chiar Pele, în urmă cu un an,
pentru Eurocalcio.

1. Alfredo di
Stefano:
de la Millionarios la
Barcelona, în 1953

Di Stefano reprezintă unul dintre motivele pentru care Barcelona și
Real se urăsc atât de tare. Cele două super-forțe și-au disputat
transferul atacantului argentinian în 1953, iar madrilenii au avut
în cele din urmă câștig de cauză. Legenda spune că formația
catalană a ajuns la un acord cu fostul club al jucătorului, River
Plate, dar echipa la care evolua în acel moment Di Stefano,
Millionarios, nu a dorit să recunoască tranzacția. În ciuda
faptului că gruparea columbiană nu și-a dat acordul, Di Stefano a
venit în Europa și chiar a evoluat pentru Barcelona în câteva
partide amicale. Liga Spaniolă de Fotbal a făcut lumină în acest
caz, decretând că atât River Plate cât și Millionarios trebuie să
fie de acord cu acest transfer. Pe fir a intrat Real Madrid care a
oferit celor de la Millionarios 1,5 milioane de pesos, în timp ce
Barcelona a oferit 4 milioane de pesos clubului River Plate. Pusă
în fața unei situații extrem de complicate, Liga Spaniolă a
interzis definitiv „importurile” de jucători pentru a preîntâmpina
astfel de cazuri. În cele din urmă Real Madrid și l-a adjudecat pe
Alfredo Di Stefano, iar după două etape de la startul sezonului,
argentinianul debuta pentru Los Blancos.

Publicat: 18 07. 2010, 18:12
Actualizat: 18 07. 2010, 20:04