Trei globuri sparte în bradul european din Târgul de Crăciun de la Craiova: penalty ratat Anzor, frică plus lipsă de inspirație Coelho. Calculele calificării din grupa Conference League după 1-2 cu Sparta Praga

Formatul de Conference League e la fel de proaspăt ca arhitectura din vară și până azi a acestei Universitatea Craiova. Ultima ediție și tocmai premiera ne spune că ieși din grupă cu 7 puncte și golaveraj pozitiv. Oltenii au „baremul” și zero în balanța golurilor primite-marcate. Dar nu există garanții ci doar o putere a precedentului, la fel cum încă nimeni n-are curajul să bea șampania în Bănie fără să pună ceasul să sune dimineața, oricât de frumoase ar fi fost multe din aceste din urmă nopți…

Și, în plus, de ce Universitatea Craiova – Sparta Praga, după victorie la Viena și acasă cu Mainz, să nu fie succesul care să ne învețe să nu ne mai mulțumim cu puțin când se poate? Până la urmă, doar locurile 1-8 din grupă te trimit la final direct în optimile de finală ale competiției, celelalte 9-24 de calificare au culoar spre un play-off amăgitor proptit în februarie.

De ce Universitatea Craiova să nu ducă România, chiar și prin vremea de Crăciun scoțian, spre primăvara reală a fotbalului european? Cehii au tot atâtea puncte ca și echipa noastră. Și chiar dacă pleacă vânjos spre Isenko din primul minut, spulberând ceața prin tăișuri bordo, de ce nu? Dacă o convingere, dincolo de fericire, ne-a adus Universitatea în toamna asta, tocmai neacceptarea prezentului fotbalistic drept destin absolut ar fi.

Universitatea Craiova ratează o dată și rabdă suferind în startul cu Sparta Praga

Abia după cinci minute ieșim din roiul de viespi al Spartei, ca și cum am vrea să demonstrăm că-i doar o biată răceală și nu o super gripă încercuirea cehilor. Cu Teles ajuns în seara asta și fundaș stânga, după ce-a fost „șesar”, „optar”, „inter” sau fundaș dreapta, reechilibrăm coordonatele. Ba mai mult!

Cu viclenie oltenească, nigerianul Etim adulmecă și sfârtecă: Sevinsky pasează frânt spre careul propriu, Monday țâșnește pe culoarul visat și parcă ocrotit în tihnă, șut din unghi pe care danezul Vindahl îl scoate prompt însă clătinat puțin!

Prudența cununată cu efort neîntrerupt și biciuire pe contră pare să fie rețeta europeană a Universității Craiova în era Coelho. Amintire de la EURO 2024, slovacul Haraslin e căpitan și intră din stânga cu dezinvoltură, trage în blocaj. Mercado, o extremă ecuadoriană cu zvâc și 3 milioane de euro propuse în cota de piață, încearcă destabilizarea din dreapta. Altă amintire frumoasă, Rrahmani, e vârf de lance la Sparta Praga.

Dar liniile alb-albastre se strâng productiv într-o armonică dresată pe partitura suferinței, care rezolvă iute din amplitudine, după ce aglomerează pe ax. Și tot așa, spre miezul reprizei rostogolind în jar matematica unei calificări uriașe.

Zburăm foarte jos, cu aripi de împrumut, mai irosim și penalty!

Isenko și Adi Rus resping la foc automat, se ascute provocarea deși Rus are intervenții remarcabile, emanând parcă forță și siguranță. Preciado se înșurubează pe un voleu din careu, balonul lovește transversala și dispare prin pâclă, suficient că să mai respirăm o dată.

Replica lui Etim e un șut dezorientat pe un făgaș altminteri promițător și un penalty scos prin același Sevinski, indicat de centralul belgian Vergote, dar pe care tușierul îl pune pe stand-by pentru ofsaid la Cicâldău. Lungi minute de VAR, până la urmă se acordă lovitură de pedeapsă!

Se concentrează apăsat Mekvabishvili pe o execuție care scoate toate globurile din brad: mingea zbârnâie în văzduh cu toate inimile Olteniei zguduite. N-avea cum să fie totul fix pe rețeta sărbătorii cu Mainz! Cei puternici sunt cei care se adaptează, nu cei înghețați în tiparele mitului.

Doar că se vede clar ce ne doare și se vede și că Priske, antrenorul Spartei, a studiat din timp ce urma să ne doară: absențele lui Mora și Bancu, laterali-laterali și cu viteză.

Pe acolo ne frig praghezii, cu flamboaiantul duet sud-american Preciado-Mercado dansând în jurul unui Teles inimos dar ieșit din confort și, clar, degeaba mobil dacă fără viteză de sprint, de umplut banda. Rămâne mijlocaș central. Pe acolo și pe partea cealaltă, pe lângă un Mogoș masiv, fundaș dreapta pentru sistem de patru apărători sau stoper, care acum e răsucit de tehnica și viziunea lui Haraslin.

Cu „aripi” de împrumut, zburăm pe jos. De-acum, Coelho trebuie să fie iar alchimistul de pe parcurs, precum cu Mainz. Și să rezolve flancurile din mers. Altfel, greu vom rezista fericit până la capăt. Isenko boxează din fața ochilor, intrăm la pauză cu Mogoș scoțând de pe linia porții…

Pedepsiți de Rrahmani iar Coelho tot probează din mers soluții fără efect

Și totuși, Coelho îl ține pe Florin Ștefan pe bancă și nu-l trece pe Teles în centru, la locul lui. Pedeapsa vine pe acest fundal, cumva cum nu te aștepți: Alex Crețu pierde mingea pe construcție, Haraslin strânge trei juveți într-un ritual tehnic amețitor, Albion Rrahmani execută cu stil. E 0-1 din minutul 50, ne-a „înfipt cuțitul” tocmai fostul rapidist kosovar, ajuns azi cel mai scump fotbalist la Sparta Praga, spre 8 milioane de euro…

Lovitura liberă a lui Cicâldău e boxat de portar înspre Etim, nu ies pașii reluării izbăvitoare prin aglomerație. Intră Nsimba, iese… Mekvabishvili. Tare nemulțumit georgianul! Rămâne Crețu pe teren. Și Teles, tot improvizație în bandă?! Din 3-4-1-2 în 3-4-2-1, coboară Cicâldău și îmbrățișează Etim-Baiaram noul atacant central.

Hai, Craiova! Hai, studenții! Cât dai fotbalului, atât primești înapoi iar cehii chiar își merită avantajul. E nevoie de altceva, de undeva. Urcăm mai consistent, pericolul rămâne totuși o biată iluzie. Abia pentru ultimele 20 de minute devine Badelj fundaș stânga, se trece la 4 fundași. „Chinurile facerii” cu strategii și tactici din mers, măcar să se facă lumină!

Mama ei de frică pentru care plătești mai mereu…

Până la urmă, apar Houri și Băsceanu, pentru creativitate și suflu în ofensivă, ies Etim și lusitanul Teles, „sacrificat” pe mai toate rolurile. Tocmai când umbre de fluierături dau să învăluie posesia stearpă a oltenilor, Nsimba pornește cu nonșalanță de leu autentic. E la 40 de metri de poartă, nici nu simte adversarul lipit pe spate, avansează îndârjit și trimite pe ritmul pașilor săi atipici o ghiulea uluitoare! Egalitate, 1-1, ce reușită magnifică!

Coelho îl scoate pe Baiaram și îl propune pe Stevanovic, revine scurt la defensivă cu cinci oameni. De ce, totuși, frica asta? Ok, Sparta e clar cel mai bun adversar din campania europeană până acum, însă ești pe val, cu un public fabulos în spate. Și Oltenia nu crede în frâne de felul acesta, indiferent că sunt rostite în portugheză…

Previzibil, pe retragerea asumată și inexplicabilă a Universității, cehii se aruncă și revin la scenariul dominării în avanposturi. Iar în numai 10 minute fac și 2-1, prin Rynes. Mama ei de tactică și strategie, Coelho! Din „alchimistul” cu Mainz, azi avem chipul lipsei de experiență pe care s-au grefat opțiuni neinspirate și frică. Se termină înfrângere.

Realist? Tare greu prin apendicita lui Tudor Băluță, contractura lui Screciu, suspendarea lui Bancu, ruptura de ligament a lui Mihnea Rădulescu și cea musculară a lui Mora. Realist? Cel puțin trei globuri sparte în bradul european din Târgul de Crăciun de la Craiova: penalty ratat Anzor, frică plus lipsă de inspirație Coelho. N-am avut „benzile”, opțiunile antrenorului pentru problemă n-au mers.

Matematica tânără a grupei Conference League, ne întoarcem la ea. Universitatea Craiova are nevoie de un punct la AEK Atena pentru siguranța calificării. A rămas cu 7 și, iată, golaveraj negativ. Ce greu sună totul acum!