Care sunt secretele celor mai buni jucători din lume! Cum a reușit Messi să dribleze un adversar pe care nu îl vedea și ce făcea Ronaldo ca să marcheze mai mult?
„În Argentina deja este o vorba: Noroc că Messi nu joaca tenis pentru că ar fi câștigat de unul singur turneele de dublu”, își începe Champions Magazine un articol în care analizează cum reușește argentinianul să marcheze fără oprire. Jurnalistul de la Sports Illustrated, David Epstein, a pornit o dezbatere cu privire la performanțele sportivilor de top. „Dacă un individ exersează un anumite exercițiu foarte mult timp o să ajungă să îl execute fără să mai solicite foarte mult creierul”
„Cum să driblezi un adversar pe care nu îl vezi?”
Exemple sunt multe. De la faptul că Maldini găsea mereu un plasament atât de bun încât nu era nevoie să execute niciun tackling în timpul unui meci până la celebrul golgheter Gerg Muller, care mereu găsea cea mai rapidă soluție să înscrie. „Dacă stai să îți gândești mișcările, ești deja în întârziere. Pur și simplu, se întâmplă!„, a spus acesta.
Revenind la Messi, Epstein a dat un exemplu: golul său din 2012, contra lui Chile. Argentinianul a primit o pasă peste apărarea chiliană, a pus un stop, dar și-a pierdut poziția de finalizare. În doar o secundă, un fundaș a încercat să îl deposedeze pe Messi, dar Balonul de Aur a reușit un dribling în fața unui adversar pe care nu îl vedea. (VEZI GOLUL AICI) Astfel, mai mulți jurnaliști argentinieni și-au pus întrebarea „Cum e posibil să driblezi un adversar pe care nu îl vezi?”. „Un fotbalist ca Messi nu mai are nevoie să vadă dacă îl atacă cineva, el știe deja tot ce se întâmplă pe teren fără să fie nevoit să mai proceseze toate informațiile. Totul e natural după atâtea ore de antrenament”, spune Epstein.
Robotul Ronaldo
Un alt exemplu de mașinărie de dat goluri este CristianoRonaldo. Cu cinci reușite în acest sezon de Liga Campionilor, portughezul se apropie de recordul lui Raul, dar și în spatele evoluțiilor sale există un secret. Totul a început în 2007, la debutul sezonului. Cristiano înscrisese 23 de goluri cu un sezon înainte, dar era nemulțumit. Știa că poate mai mult, iar o suspendare i-a dat timp să lucreze mai mult la antrenamente. „Ronaldo m-a intrigat deoarece pentru el era mai importantă calitatea unui gol, decât cantitatea golurilor. Înaintea sezonului l-am întrebat câte goluri va da. Mi-a zis că dă 35, dar i-am spus că poate da peste 40. Am avut dreptate”, își aminteste Rene Meulensteen, un antrenor din echipa lui Sir Alex Ferguson.
Și totuși, ce s-a întâmplat în spatele cortinei? Ronaldo a exersat atât de mult încât ajunsese să își facă scenariul perfect. „A făcut un exercițiu simplu. Își spunea în minte în ce poziție este, unde stă portarul advers în astfel de situații și care este modalitatea prin care îl poate învinge. Reușise să personalizeze exercițiu în funcție de cei mai buni portari din lume”, mai spune Meulesteen. Acest procedeu l-a ajutat pe Ronaldo nu doar să fie un bun marcator, ci și un excelent pasator, fiind principalul servant la Real Madrid.