VIDEO / Șase pase pentru istoria fotbalului

Britanicii au alcătuit un top al celor mai frumoase pase decisive din istoria fotbalului. Trecând peste natura subiectivă a unei asemenea inițiative, trebuie spus că au fost avute în vedere două lucruri: primul dintre acestea, meciul de unde s-a selectat un moment anume să se fi disputat în epoca modernă a fotbalului și, în al doilea rând, partida în sine să fi avut miză.

Bineînțeles, e ușor să te remarci la antrenamente sau în dispute cu echipe slab cotate, altfel ești marcat dacă meciul se dispută într-o tensiune maximă… Iată acest Top Six.

1) Fernando REDONDO, Manchester United – REAL MADRID 2-3, Sferturile Ligii Campionilor, meci retur, 19.04.2000

Faptul că joci închizător nu înseamnă, neapărat, că nu ai tehnică individuală foarte bună. Felul în care îl depășește pe norvegianul Berg, cu o fentă în stilul lui Cruyff, după care îi oferă pe tavă balonul lui Raul, reprezintă cheia calificării Realului. Asta, mai ales dacă ținem cont de faptul că meciul tur se încheiase la egalitate, 0-0.

2) Diego MARADONA, ARGENTINA – Brazilia 1-0, Optimile de finală ale World Cup ’90, 24.06.1990

Deși nu a jucat mare lucru la Mondialele din Italia, Argentina avea să ajungă până în finală, și asta datorită a trei oameni: portarul Goycochea, conducătorul de joc, celebrul Diego Armando Maradona și vârful, un necunoscut pe vremea aceea, Caniggia. Brazilienii au ratat în acel meci din toate pozițiile, au șutat de trei ori în barele porții magistral apărate de Goycochea dar. în minutul 80, Maradona reușește o acțiune individuală de excepție și, după ce se debarasează de cerberii săi, reușește, atipic pentru el, o pasă cu piciorul drept pentru Caniggia, care marchează unicul gol al uneia dintre cele mai nedrepte înfrângeri a Braziliei din toată istoria fotbalistică a acestei țări.

3) Alain GIRESSE, FRANȚA – URSS 1-1, World Cup ’86, Grupa C, 5.06.1986

Plecată ca din tun la acea ediție a Cupei Mondiale, ultima mare echipă a Uniunii Sovietice, creată pe scheletul lui Dinamo Kiev, câștigătoarea ediției din acel an a Cupei Cupelor, începe cu un extraordinar 6-0 în fața Ungariei. Mulți specialiști o văd ca favorită la titlul suprem, dar iată că sbornaia primește un prim avertisment de la echipa Franței, campioana Europei en-titre. Mai exact, ursul rusesc poate fi atacat în propria-i vizuină prin pase succesive. În context, iată pasa piticului Giresse pentru Luis Fernandez, actualul antrenor al lui Niculae la Auxerre. Sinceri să fim, nu știm ce e de aplaudat mai mult: serviciul în stilul lui Dănuț Lupu sau felul în care-și face balonul Fernandez… preluare și șut din prima…

 

4) Steve McMAHON, LIVERPOOL – Arsenal 2-0, Barclays League Division One (numele Premier League, pe vremea aceea), 16.01.1988

În mod normal, trebuia aleasă o pasă de gol, ultimul assist, ca să zicem așa. Totușim având în vedere abnegația cu care McMahon fuge pentru a ține balonul în teren ne-a făcut să-l selectăm și pe acesta. Atenție, în colajul care prezintă cele mai frumoase goluri ale lui Liverpool în sezonul 1988, vă rugăm să remarcați un gol fabulos marcat de același McMahon, travaliul excepțional al lui John Barnes pe partea stângă, dar și eficiența și spectaculozitatea în execuții a lui John Aldridge, un irlandez de care puțină lume are cunoștință în zilele noastre și care-l înlocuise cu succes pe un alt atacant celebru al "The Reds", Ian Rush. Și în loc de concluzie, o întrebare. Nu-i așa că nu a fost corect ca asemenea fotbaliști să nu aibă dreptul să mai joace în Europa după tragedia de pe Heysel? Cu ce erau vinovați acești jucători cărora decizia UEFA le-a luat cinci ani din carierele profesioniste ale acestora?

5) Dennis BERGKAMP, ARSENAL – Juventus 3-1, Champions League, 4.12.2001

Toată lumea îl știe pe Bergkamp pentru execuțiile sale în calitate de atacant, dar ce părere aveți despre felul în care se distrează cu Montero și Tacchinardi? Cât despre serviciul pentru Ljungberg, mai e ceva de spus?

6) RIVALDO, BARCELONA РDeportivo La Coru̱a 3-2, La Liga, 16.02.2002

Motivul pentru care această bijuterie încheie topul este din cauza faptului că, nouă cel puțin, nu ne este clar dacă Rivaldo vrea să paseze sau vrea să marcheze, de fapt.

* Gică HAGI și Ilie DUMITRESCU, ROMÂNIA – Argentina 3-1, Optimile World Cup ’94

În afara topului sunt două pase care nu aveau voie să lipsească, după părerea noastră. Sunt, credem noi, cele mai profesioniste execuții din istoria naționalei României.

 

 

articol de Octavian METONI