Caz incredibil în fotbalul mondial. Dublul câștigător al Europa League își dă ultimul club în judecată. Dezvăluiri ireale din perioada în care a fost accidentat: „Eram profesionist pe teren, dar în afara lui eram un invalid”

• Alvaro Dominguez (27 de ani), jucător retras recent din activitate, anunță că va da în judecată clubul german Borussia Mönchengladbach. Comform spaniolului, oficialii echipei i-au ascuns faptul că accidentarea sa ar fi foarte gravă. Dominguez nu a mai evoluat de mai bine de un an, iar marți și-a anunțat retragerea din fotbal. Președintele lui Gladbach susține că acuzațiile sunt nefondate.

Fostul fundaș spaniol a fost nevoit șă-și anunțe retragerea din activitate, după ce problemele la spate l-au împiedicat să joace în mod regulat în ultimele două sezoane. Dominguez s-a operat de două în ultimele 14 luni și îi acuză pe cei de la Borussia că nu i-au luat în serios problemele medicale.

Într-un interviu acordat cotidianului Marca, fostul fundaș al lui Atletico Madrid a declarat: ,,Iau în considerare fiecare opțiune și am niște avocați foarte buni din Germania. Clubul nu m-a informat niciodată de cât de gravă este accidentarea mea. Nu am nevoie să câștig un process. Vreau doar ca ei să recunoască faptul că unele lucruri nu au fost făcute correct. Nu și-au recunoscut greșeala, nimeni nu și-a cerut scuze față de mine. Sper că voi ajuta alți sportivi după ce-mi voi spune povestea.,,

Dominguez susține că medicii echipei au o mare parte de vină pentru retragerea sa prematură din sport: ,,Din februarie 2015 încoace am avut o durere de spate care s-a înrăutâțit pe zi ce trece. Am făcut un RMN și clubul mi-a spus să nu mă îngrijorez că va trece. Înainte de meciul cu Hertha din mai nu puteam să merg. Doctorul echipei mi-a injectat analgezice și mi-a spus că se poate întâmpla oricui.

După testele efectuate la Madrid în vara lui 2015 s-a văzut că spaniolul are probleme serioase. Fotbalistul de 27 de ani spune că i s-a promis că va fi supus unor tratamente după ce le-a arătat celor de la club rezultatele analizelor. Însă nici după ce a vizitat mai mulți specialiști, clubul german nu a luat în considerare cât de grave erau probleme și chiar i-au cerut să-și amâne operația pentru a juca în continuare.

,,La începutul stagiunii 2015-2016 am jucat 10 meciuri, dar aveam dureri groaznice. M-am întâlnit cu antrenorul, directorul sportiv, medicul echipei și cu vice-președintele și le-am explicat că dacă voi continua să joc aș putea ajunge într-un scaun cu rotile. Aveam afectate trei discuri lombare din cauza herniei. Mi-au cerut să amân operația până la Crăciun. Dar nu puteam nici să merg și m-am operat.,,, a declarat fostul fundaș.

La începutul anului Dominguez s-a operat pentru a doua oară și asta avea să însemne sfârșitul carierei, dar îi îmbunătățea calitatea vieții zilnice. Ultimii doi ani au reprezentat un chin pentru iberic după cum povestește chiar el:

,,După meciuri mă duceam acasă și mă puneam în pat pentru că doar așa îmi alinam durerea. Eram profesionist pe teren, dar în afara lui eram un invalid. Știam că după ce voi avea operația nu voi mai putea juca. Încă am dureri când mă ridic sau mă pun în pat, dar nu e atât de intensă””

Fundașul care are două selecții la națioanlă îi acuză pe cei de la Mönchengladbach de ,, lipsă de umanitate”” pentru faptul că s-au oferit să plătească doar 30% din costurile medicale.

,,Am sentimentul că după ce am dat totul pentru club și am trecut prin atâtea dureri când au avut nevoie mai mare de mine, pur și simplu m-au abandonat” Clubul german a răspuns acestor acuze prin vocea directorului sportiv Max Eberl: ,,Din păcate, Alvaro a făcut niște acuzații pe care pur și simplu nu le putem înțelege. Echipa noastră medicală toate eforturturile posibile omenești pentru a-l ajuta.”

Apogeul carierei a fost atins în 2012, când Alvaro Dominguez a fost convocat la naționala de seniori a Spaniei, pentru care a și evoluat de două ori. În vara lui 2012, Dominguez se transfera în Bundesliga, la Borussia Monchengladbach, grupare unde a fost legitimat până în această iarnă.

Articol scris de Cătălin Chivulescu