„Eram fericiți și nu știam”. Suntem nefericiți și știm
E ultima zi a anului și lumea s-a schimbat. Aud asta din ce în ce mai des și lumea o spune ca pe o fatalitate, ca și când nu ar mai fi nimic de făcut pentru a se putea schimba, îndrepta lucrurile.
Echilibrul fragil al Pământului a fost dat peste cap de un virus. Eram fericiți, eram mari, stăpâneam lumea și dintr-o dată am simțit pe pielea noastră la propriu și la figurat fragilitatea lumii, fragilitatea vieților noastre.
Nu am scris o dată despre această fragilitate, care nu era ușor de văzut dacă te uitai la marile cuceriri ale omenirii, care mai avea un pas până să pună piciorul pe planete străine și să le locuiască. În 2020, pandemia a coborât printre noi cu aerul sumbru pe care până atunci îl găsisem în filmele făcute după povestirile lui Tolken.
„Anul 2021 ia sfârșit astăzi impregnat de această stare de nesiguranță, de dezbinare, de ură chiar”
Era acolo o teamă care ți se furișa subtil în suflet și dintr-o dată te trezeai printre orci, hobiți și elfi prizonier al unei stări despre care credeai că nu există în viața reală. Uite că există. Încet-încet teama din film a coborât în realitate pe Pământ și dacă nu o simțim în fiecare clipă, măcar trăim cu ea, conviețuim cu ea, așa cum am ajuns să conviețuim și cu virusul.
„Eram fericiți și nu știam”, cum titra genial El Pais, suntem nefericiți și știm. Din nefericirea despre care vorbim lumea nu s-a solidarizat în fața acestui rău, ci dimpotrivă e mai divizată ca niciodată. Anul 2021 ia sfârșit astăzi impregnat de această stare de nesiguranță, de dezbinare, de ură chiar.
Mai marii lumii nu numai că nu au avut soluții pentru această pandemie, ba dimpotrivă nu s-au ridicat la nivelul încercării care a cuprins lumea. Am putea spune că suntem pe cont propriu, dacă din când în când nu ne-am uita pe furiș la Dumnezeu. Așadar lumea e pe mâinile nimănui și, de fapt e în mâinile noastre.
Cred că anul 2022 are să ne aducă salvarea și aceasta are să vină tocmai din fragilitatea fiecăruia dintre noi, din grija de a-și proteja micul univers în care am ajuns să trăim.
Fragilitatea, așadar fragilitatea noastră, fără să știe mai marii lumii, va fi speranța care ne va scoate la liman în 2022.
La mulți ani!