Dictatura antrenorilor care au fost portari prinde contur în fotbalul românesc. O fi bine sau e de rău?
Liga 1 a rămas și continuă să fie un malaxor de antrenori. Când echipa nu merge, atunci antrenorul e de vină, nu managerii, nu jucătorii, nu cavalerii fluierului. Nimeni altcineva!
Ilie Poenaru pleacă de la Clinceni la Mediaș, Sorin Colceag ajunge, surprinzător la Dinamo, necunoscutul John Ene este la Academica, în timp ce Dan Petrescu și Marius Șumudică se înjură mai rău decât Cîțu cu Orban prin politichia românească.
John Ene e antrenor cu portarii la Clinceni, a fost goalkeeper, Sorin Colceag la fel, cu o carieră interesantă, Bogdan Lobonț tocmai a fost numit la Under 20, o selecționată care-i place lui Florin Bratu și atât. Pardon, și lui Răzvan Burleanu.
EDITORIAL DANIEL NAZARE | Dictatura antrenorilor care au fost portari prinde contur în fotbalul românesc. O fi bine sau e de rău?
Cristian Moldovan, membru al staff-ului echipei CFR Cluj, tot antrenor cu portarii, a declarat că s-a consultat cu tehnicianul Dan Petrescu pentru a pregăti derby-ul cu FCSB. Dar a fost principal la acel meci câștigat categoric cu 4-1.
E la modă să fi fost portar și să ajungi principal sau selecționer. În cazul ăsta, probabil, nu mai e nevoie de antrenor cu portarii, e nevoie de antrenor cu fundașii, cu mijlocașii și cu atacanții.
La nivel internațional avem un nume important: Dino Zoff. Ajuns câștigător al Cupei Italiei și al Cupei UEFA cu Juventus, vicecampion european cu Italia la Euro 2000. De asemenea, fără mari rezultate internaționale, Walter Zenga care a antrenat și în Liga 1. Poate Julien Lopetegui, poate Răzvan Lucescu.
Dintre cei mai buni portari români doar unul a ajuns principal, Bogdan Stelea, iar Bogdan Lobonț face deja primii pași. Bogdan Stelea a fost la câteva echipe precum Astra și Viitorul, s-a retras de câțiva ani din această activitate supărat că Hagi nu-i dădea mână liberă. A înțeles că așa e cu patronii în România. Chiar dacă își sunt prieteni.
Mai au foștii portari reflexe pentru a se apăra în fața patronilor?
Dăm câteva exemple de goalkeeperi care au bifat meciuri la echipa națională. Ion Voinescu, Țete Moraru, Vasile Iordache, Florin Prunea, Silviu Lung, Helmuth Duckadam, Rică Răducanu, Gheorghe Cristian, Ștefan Preda – toți doar antrenori cu portarii sau conducători.
Goalkeeperii nu au tradiție în a fi principali la nivel mondial. La noi parcă suntem bombardați de ceva timp, nume importante sau antrenori de portari, ele sunt soluțiile salvatoare.
Nu spun că e bine sau e rău. Rămâne de contabilizat, de urmărit, de apreciat dacă va fi cazul.
Măcar să știe să se apere în fața patronilor noștri, cu nenumărate studii în străinătate și școli terminate cu succes, din campionatul intern. Să vedem dacă mai au reflexe.