Rodion Cămătaru împlineşte azi 63 de ani. Presa italiană aminteşte de aniversarea lui „Cami”: „I s-a anulat Gheata de Aur, câştigată la ordinul lui Ceauşescu”

Cămătaru a ajuns de râsul Europei pentru golurile marcate pe bandă rulantă în partide trucate pentru a cuceri Gheata de Aur în 1987
Vezi galeria foto - 4 poze

Unul dintre cei mai valoroşi atacanţi din istoria fotbalului românesc, component de bază al Craiovei Maxima, Rodion Gorun Cămătaru împlineşte astăzi,  63 de ani.

Născut în localitatea mehedinţeană Strehaia, Cămătaru a ajuns la Universitatea Craiova în 1974 şi a făcut istorie în tricoul alb-albastru timp de 12 sezoane, perioadă în care a marcat 122 de goluri, a cucerit două trofee de campion (1980,1981) şi 4 Cupe ale României (1977, 1978, 1981, 1983), dar mai cu seamă a fost în prim-plan la celebrul parcurs al Craiovei Maxima până în semifinalele Cupei UEFA, în sezonul 1982-1983.

În ziua în care împlinea 20 de ani, pe 22 iunie 1978, „Cami” reuşea să macheze în finala Cupei României, câştigată cu 3-1 de Universitatea Craiova în faţa Olimpiei Satu Mare. Cârţu şi Marcu înscriau celelalte două goluri ale Ştiinţei, care-şi trecea în palmares a doua Cupă a României, după cea din sezonul precedent, obţinută după finala cu Steaua.

Rodion Cămătaru împlineşte azi 63 de ani. Presa italiană aminteşte de aniversarea lui „Cami”: „I s-a anulat Gheata de Aur, câştigată la ordinul lui Ceauşescu”

Cămătaru a fost votat cel mai bun atacant din istoria lui Heerenveen, înaintea lui Van Nistelrooy.

„Cami” a plecat în 1986 la Dinamo, pentru care a marcat 44 de goluri în sezonul 1986 – 1987, câştigând „Gheata de Aur”, trofeu care i-a fost apoi retras, deoarece s-a considerat că unele reuşite ale sale au fost înlesnite de adversari.

De la Dinamo a plecat la Charleroi, în Belgia, apoi la Heerenveen, în Olanda. Ultimul gol din carieră marcat de Rodion Cămătaru a fost în finala Cupei Olandei împotriva lui Ajax pe 20 mai 1993.

Heerenveen a pierdut acea finală cu 6-2. Cămătaru avea să stabilească scorul final în minutul 90. Fanii echipei olandeze l-au votat pe Cămătaru cel mai bun atacant din istoria clubului, depăşind staruri precum Ruud Van Nistelrooy sau Klas Jan Huntelaar. 26 de goluri în 71 de meciuri a marcat Cămătaru pentru Heerenveen.

N-a jucat la Coppa del Mondo 90, fiindcă alţi atacanţi trebuiau expuşi

Rodion Cămătaru a jucat în de 75 meciuri în echipa națională a României, pentru care a înscris 22 de goluri. El a făcut parte din lotul echipei de fotbal a României la Europeanul din 1984 și la Mondialul din 1990. La turneul din Italia 90, el nu a fost introdus pe teren nici măcar un minut de selecţionerul Emerich Jenei, deşi contribuise la calificarea echipei şi era în formă bună, aceea fiind considerată una dintre marile nedreptăţi din fotbalul românesc, după cea făcută lui Dobrin, în Mexic 1970.

„Cami” a fost uitat pe bancă de Jenei, la presiunile agenţilor, deoarece trebuiau „puşi pe tarabă” atacanţi mai tineri, pentru a fi vânduţi peste hotare, Florin Răducioiu fiind principalul vizat.

În martie 2008, Cămătaru el a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1984-1990, dar și pentru întreaga activitate.

Presa italiană: „Cămătaru a ieşit golgheter la ordinul lui Nicolae Ceauşescu”

Într-un articol din presa italiană, aniversarea lui Cămătaru este amintită în contextul în care FIFA i-a anulat Gheata de Aur cucerită în 1987, după ce inclusiv rivalul său la titlul de golgheter absolut, austriacul Toni Polster, a contestat modul cum „Cami” a marcat unele goluri pe final de sezon.

Italienii scriu că atacantul oltean a câştigat trofeul „la ordinul dictatorului Ceauşescu, liderul țării care dorea să-și vadă sportivii excelând”.

„Rodion Cămătaru nu este printre acei jucători de care cei mai mulți fani își amintesc, dar povestea sa ascunde anecdote inedite. Debutul în fotbalul românesc a venit în ’74 cu tricoul Universității Craiova, club cu care va juca timp de doisprezece sezoane marcând multe goluri. Apoi, în 1986, a făcut pasul către Dinamo București, echipă în care a rămas trei sezoane, câștigând Gheata de Aur. 

Sau mai bine zis, a câștigat pe hârtie, fiindcă  în realitate nu a luat niciodată trofeul acasă, deoarece FIFA a anulat premiul pentru presupuse nereguli, care au fost apoi confirmate de-a lungul timpului. Cămătaru în 86-’87 a marcat 44 de goluri și s-a plasat în fața lui Polster și Sirakov, care au reuşit 39, respectiv 36. Polster însuși a contestat clasamentul și investigațiile au explicat cum cele 18 goluri ale lui Cămătaru în ultimele 6 meciuri din campionat nu au fost pe deplin corecte. 

În spatele recordului atacantului a fost de fapt, ordinul dictatorului Nicolae Ceaușescu, liderul țării care dorea să-și vadă sportivii excelând. Premiul, așa cum am menționat, nu l-a primit niciodată. În 1989 a plecat în străinătate şi a îmbrăcat tricourile echipelor Charleroi şi Heerenveen. Astăzi, atacantul român împlinește 63 de ani. Franciszek Smuda, Miroslav Kadlec, Andrea Mantovani și Tomas Svedkauskas sunt şi si sărbătoriţi astăzi” scrie tuttomercatowebb.it.

 

 

Publicat: 22 06. 2021, 14:27