Patronul din Liga 1 acuză marile cluburi de fotbal de dopaj sistematic: „Nu poți intra în laboratoarele de medicină sportivă”
Patronul din Liga 1 acuză marile cluburi de fotbal de dopaj sistematic și susține că a încercat la un moment dat și el să apeleze la medicamentația folosită în centrul și Vestul Europei, dar a renunțat ulterior la idee din cauza costurilor extrem de mari.
Patronul din Liga 1 acuză marile cluburi de fotbal de dopaj sistematic: „Nu poți intra în laboratoarele de medicină sportivă”
Marian Iancu, căci despre el este vorba, fostul finanțator de la Poli Timișoara, este de părere că echipele importante din Europa apelează la diferite suplimente care au menirea de a crește performanța fizică a fotbaliștilor, dar care conțin substanțe care nu se află pe lista celor interzise, deși ar avea efecte similare.
De asemenea, omul de afaceri a dezvăluit că a dorit și el să achiziționeze astfel de produse pentru jucătorii săi de la Poli Timișoara, dar nu a mai dus în cele din urmă demersul la bun sfârșit, din rațiuni financiare.
„Anul trecut, Gică Hagi a defilat. Echipa lui a predat fotbal. Vorbeam cu o cunoștință a ta şi i-am spus: «Echipa asta nu arată ca o echipă normală. Nu ştiu ce le dă să mănânce şi ce le dă să bea».
Medicaţia şi medicamentaţia pe care o dau toate echipele mari din Europa nu sunt în lista de doping, dar efectul e același. De ce să ne ascundem? Au laboratoare care sunt cu 5-6 generaţii evoluate peste lista de doping, care se actualizează în fiecare an, dar mai au trei generaţii care modifică: «Renunţăm la asta că l-a trecut pe lista de dopping, mergem cu altul».
În oricare bază de pregătire a unei mari echipe de fotbal din Europa, într-un singur loc nu poţi să intri: în laboratorul de medicină sportivă.
Am încercat să aduc, dar nu reuşeam să pătrund. Nu se vede cu ochiul liber? Ronaldinho a făcut din şapte paşi 60 de metri. Cum a făcut? Împărţiţi 60 de metri la şapte. Cum i-a făcut? Să fim serioşi. A mări capacitatea de efort este astăzi o competiţie colaterală oricărui sport.
Am încercat să mă duc în Germania, nu dau numele clubului, cu L începe (n.r. – Bayer Leverkusen), cu care am avut discuţii. Nu numai că erau scumpe, dar mă costau cât 4-5 jucători de top, ca să pot să intru şi eu în ritmul competiţiei. Jucam în Europa, vedeam cum se mişcă. Ăia alergau mai mult ca ai noştri, dar nu se vedea. Mă costa cât jumătate din bugetul echipei. La nivel de milioane de euro”, a spus Marian Iancu, potrivit orangesport.ro.