Super reportaj!** Aici sunt șlefuite visele românilor: „E fabrică de campioni!” Peste 70 de luptători pot fi lăsați însă ‘pe drumuri’. Cea mai bună generație, fără speranțe?

La Centrul Național Olimpic de juniori de la Liceul Mircea Eliade, se pregătesc cei mai buni 70 de luptători români cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. Generația care refuză să creadă că disciplina celor puternici va fi scoasă de la Jocurile Olimpice din 2020. Totul se decide în luna septembrie, în Argentina

ProSport a vizitat centrul bucureștean, care dispune de sală de antrenament, sală de forță, bazin de recuperare, saună, cantină și cămin
Șeful FRL, Răzvan Pîrcălabu, anticipează că în septembrie, la Buenos Aires, șefii CIO vor păstra luptele în programul olimpic

Acum câțiva ani, era doar o cantină. Cantina care hrănea sufletele a sute de elevi de la Mircea Eliade. Liceu pe băncile căruia bobocii își hârșâiau cu pixul visuri mii. Visuri și visuri. Unii doar flirtau cu sportul de performanță. Iar alții au ajuns să țină medalii la degetul mic. Cam aceleași țeluri au și cei din prezent. Temerari care nu se abat de la programul de pregătire nicio clipă. Sus pe cantină! Zâmbiți? Nu, nu se antrenează pentru vreun soi de alpinism. Și nici nu nituiesc tabla de pe acoperiș.

Pe sala de mese s-a încolăcit acum doi ani o structură metalică. Al cărui miez a luat forma unei moderne săli de lupte. Ca o navă cosmică. Ridicată de mâna Consiliului Local al Primăriei Sectorului 6 și cea a Ministerului Educației. O alveolă mare cât trei terenuri de tenis. Cu o tribună de 400 de locuri pe o aripă. Și o aripă încărcată cu zeci de aparate de forță pe cealalta. Mijlocul? Aparține saltelelor roș-galbene menite să înveselească o atmosferă aparent tensionată. Specifică sportului prezent încă din 1896 la JO.

E marți seara și afară-i un frig de crapă și marmura. În interior saltelele gâfâie sub greutatea celor 70 de sportivi care trosnesc de vitalitate. Juniori cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani sunt numai inimă și mușchi. Își suflecă mânecile și trec la treabă. Pentru Rio, pentru ei, pentru viață, pentru antrenori. Îi înviorează retina chiar și șefului FRL, Răzvan Pîrcălabu, și le forțează vocea antrenorilor Petru Toarcă, Ana Radu, Cristina Croitoru, Șerban Munjiev și Victor Iurkin. „Mai repede, mai concentrat!”, șoptesc ei cât să-i audă întreaga sala.

Tarzan și frânghia
Vocea sparge chiar și liniștea parterului, echipat cu o saună demnă de un hotel de 7 stele și cu un cochet bazin miniatural de refacere. Totul e pus la punct cu penseta. Dar vestea că luptele s-au scos de la JO 2020 a venit pentru juniori ca o lovitură de ciocan. Drept în suflet! I-a pus la pământ chiar și pe zdrahonii de la categoriile mari. Dar fideli principiului „Ridică-te și mergi mai departe!” , fiecare lucrează pe „culoarul” lui.

„Sunt ferm convins că luptele nu vor ieși dn programul Olimpiadei. Uitați-vă la acești copii ce ambiție au și cât se pregătesc”, e un gând ce-i frământă mintea șefului FRL. „Să știți că fetele sunt foarte sensibile”, continuă Pîrcălabu. Îl credem pe cuvânt și ne imaginăm că niciodată viitorii soți ai acestor mogâldețe nu vor ieși din cuvântul lor. Altfel?

Alina Vuc, Simona Pricop, Laura Gavriliuc, Denisa Macovei sunt nume care au la picioare tot viitorul. Dar revenim în prezent. Un mic Tarzan escaladează o frânghie să-și oțelească bicepșii. „Nu-l mai dai jos nici cu pompierii!”, clipește vesel un coleg. Altul își întărește coapsele la o mașinărie sofisticată, iar un altul pișcă spalierul. Totul face parte din pregătirea fizică generală. Pregătirea tehnico-tactică și specifică? Pe o palmă a primei saltele se încinge o trântă ca la carte. Plină de suspans și de răsturnări. Și de situație.. Pentru că băieților le susură în auz doar imnul național. Își mai freacă lobul urechii, își șterg fruntea asudată și o iau de la capăt. Iar și iar. E clar! Forul de lupte a băgat cărbuni într‑un imperiu în care sportivii se pot bucura de opțiuni variate iar sportul românesc pare avea asigurată continuitatea într-o disciplină a forței, intuiției și inteligenței.

Prăjeală, nu vrăjeală
„Aici e ca o fabrică de campioni, unde nimeni nu stă. De luni până vineri se fac două antrenamente pe zi, iar sâmbătă și duminică doar câte unul. Sunt cei mai buni aici. Veniți din toată țara: de la Sighetu Marmației, la Craiova sau Moldova!”, își acompaniază vorbele cu gesturi largi Pîrcălabu. Și după o poză de grup în care fiecare își pune o dorința secretă, antrenamentul se încheie. Luptătorii salută militărește și drumurile li se despart. Cu un aer al unor copii a căror muncă a fost eficientă se vor reîntâlni peste jumătate de oră. În sala de unde un miros puternic de chiftele prăjite îi atrage ca într-o cursă.

Acum câțiva ani era doar o cantină. Acum, nu se mai coace doar în cantină ceva bun. Ci și deasupra. Viitorul unui sport care a adus României șapte titluri olimpice.

Lotul național de seniori pleacă azi la un important concurs la Plovdiv, un ultim test pentru Campionatele Europene (Tiblisi,
16-20 martie)

Opt sporturi se bat pentru un loc la JO 2020: lupte, baseball, squash, cățărarea sportivă, schi nautic, wu‑shu, karate și mersul pe role

Ca la șah, tenis de masă, badminton sau judo, meciurile au loc și la lupte simultan

Cățăratul pe frânghie ispitește: un junior luptător care l-ar face invidios și pe maestrul Chuck Norris

Antrenorul Petru Toarcă veghează de aproape o luptă a junioarelor

Val-vârtej! Bazinul de recuperare le aduce oricând luptătorilor un bazin de energie pentru o nouă zi

Cine nu își dorește un corp decupat din Manualul de Anatomie?

Publicat: 13 02. 2013, 22:10
Actualizat: 03 04. 2013, 11:20