„Sochi e ultima mea olimpiadă ca sportiv!”** Interviu cu Eva Tofalvi, portdrapelul României la ultimele patru ediții ale JO de iarnă

Este cea mai titrată biatlonistă din România, dar puțini dintre cei care nu sunt implicați efectiv în lumea „sportului alb” o cunosc. Eva Tofalvi (33 ani) este genul de om care tace și face, nu iese în evidență prin scandaluri, ci dimpotrivă, se remarcă prin modestie și bun simț. Sportiva legitimată la Clubul Sportiv Miercurea Ciuc, antrenată de Simon Marton, a obținut o victorie în Cupa Mondiala în 2008 și nu mai puțin de 12 clasări în top 10, fiind considerată una dintre cele mai bune tragătoare din circuitul de biatlon. Dacă ar fi avut și deplasarea pe schiuri la același nivel, Eva ar putea ataca chiar și titlul mondial. Tofalvi a fost destul de aproape de o medalie la Jocurile Olimpice de la Vancouver (2010) și Nagano (1998), unde a ratat podiumul la diferență de o țintă.

Cum ai început să practici biatlonul?
Am început în 1995. Făceam deja schi fond, și mergea bine, așa că antrenorul meu, Simon Marton, a zis să dăm o probă, poate merge și tragerea. Așa m-am îndrăgostit de sportul acesta.

Sporturile de iarnă nu sunt prea populare la noi în țară, de ce ai ales acest segment?
Am ales acest sport din plăcere, având și posibilitatea de a-l practica în orașul meu natal, Miercurea Ciuc. Eram destul de tânără pe atunci și nu m-am gândit la partea materială sau la popularitatea acestui sport la noi în țară.

Care e configurația unei arme de biathlon?
E ca orice armă de vânătoare clasică, doar că tragem cu gloanțe de 5.6 mm.

Cum ai defini acest sport?
Biatlonul e o probă sportivă complexă, constând în alergarea pe schiuri și tragerea cu arma la țintă, din două poziții, culcat și în picioare.

Ce calități ar trebui să aibă în opinia ta o persoană pentru a fi biatlonist?
Un fizic bun și o constituție atletică, cu rezistență mare fizică si psihică.

Cum decurge o zi de antrenament pentru tine?
Dimineața mă trezesc la 7:00. Urmează înviorare, mic dejun, antrenament la 9:00, termin la 12:00, la 13:00 am masa de prânz. După aceea mă odihnesc până la 15:00, când începe antrenamentul al doilea, până la 17:00. Cina e la 19:00.

Autoritățile locale te sprijină? Poți să-ți câstigi existența din acest sport?
Da, Primăria Miercurea Ciuc mă ajută mult, Consiliul Județean la fel. Sincer, trăiesc bine din acest sport, pot duce un trai decent chiar dacă biatlonul nu e foarte popular.

Ce așteptări ai de la noul sezon de Cupă Mondială și cum te simți din punct de vedere psihic si fizic?
Am așteptări destul de mari, deoarece e sezon preolimpic, sunt pregătită fizic și mental și sper să obțin clasări cât mai în față, concurența se anunță acerbă în ciuda retragerilor lui Neuner sau Ekholm.

Te gândesti deja la Jocurile Olimpice de la Sochi din 2014?
Sochi este ultima mea olimpiadă ca sportiv, așa că doresc rezultate cât mai bune, poate chiar o medalie, iar pentru asta mă voi pregăti intens.

Îți mai amintești momentul Hochfilzen (Austria) 2008? Ce ai simțit când ai câștigat prima etapă de Cupă Mondială pentru România într-o probă a unui sport de iarnă?
Îmi aduc aminte bine, pentru mine a fost o mare realizare. Am avut atunci și puțină șansă deoarece câștigătoarea propriu-zisă a fost descalificată, eu venind inițial pe locul 2, dar oricum important e că am reușit să obțin primea mea victorie și prima victorie a României în Cupa Mondială.

Cum vezi concursurile cu ștafeta?Avem șanse la clasări bune?
E greu de zis, trebuie să vedem cum se descurcă junioarele noastre în condiții de stres. În probele de ștafetă sunt foarte multe națiuni cu sportive de mare valoare, sperăm că ne vom ridica toate la nivelul așteptat.

Mai ai timp și pentru altceva în afară de biatlon?
Da, am timp și pentru mine, mai mult primăvara. În timpul sezonului e mai greu, deoarece totul se rezumă la cantonamente și concursuri.

Cum vezi sporturile de iarnă în Romania peste 10 ani?
Eu sper în mai bine, mai ales că în 10 ani se pot întâmpla multe, pot veni foarte mulți tineri cu rezultate excepționale.

După retragere te gândești să devii antrenoare?
Nu știu încă ce voi face, asta voi decide la momentul respectiv. E greu să trăiești din salariul unui antrenor.

Transmite un mesaj tuturor celor care te susțin și care te vor urmări în acest sezon…
Vreau să mulțumesc tuturor celor care mă susțin și celor care susțin sporturile de iarnă în Romania! Să sperăm ca ne vom bucura împreună de rezultate foarte bune în acest sezon și, de ce nu, să obținem victorii.

Articol scris de: Daian Cutu