INTERVIU cu omul din spatele performanțelor sportului din Brașov. George Scripcaru: „Vom scoate încă un sportiv de talia Cristinei Neagu!”. Colaborarea cu Celta Vigo, investițiile în copii, întâlnirea din benzinărie cu Mariana Tîrcă și decăderea echipelor de fotbal

This browser does not support the video element.

Vezi galeria foto - 7 poze

de Marius Huțu și Andru Nenciu

operator video: Dorel Avăcăriței

producător Mihai Ianoși

Brașovul a fost mereu un bazin de talente. De la fotbal la scrimă sau de la handbal la sporturile de iarnă. Într-o țară în care sportul e pus desori la index de oficialitățile locale, orașul de sub Tâmpa a devenit o insulă de prosperitate. Cu investiții masive în sportul juvenil și baze moderne – bazin, patinoar – primarul George Scripcaru și echipa sa au reușit să-i facă pe părinți să le schimbe drumul copiilor dinspre masa cu tabletă spre pastila de sănătate: înot și atletism, principale discipline care stau la baza dezvoltării unui organism sănătos -, fotbal, scrimă și multe altele. Înaintea unei ședințe de consiliu, la început de iunie, Scripcaru, omul care vine și pe bicicletă la birou, a vorbit pentru ProSport despre bunele și relele din sport, Ordonanța de Guvern, dar și despre colosul cu picioare din lut – echipa de fotbal FC Brașov, moartea unei echipe și istoria fetei care a prins aripi pe semicercul din Brașov, Cristina Neagu. De ce nu are Brașovul un stadion modern, când se va mai organiza o competiție precum FOTE și de ce nu se mai direcționează bani către fotbal… în interviul de mai jos.

Cum vă întrețineți, dumneavoastră, pasiunea pentru sport? Alergați, mergeți pe bicicletă, înotați, cam cât timp acordați?
Într-o perioadă, mi-am propus de foarte multe ori să fac zilnic sport, însă nu mi-a ieșit deloc pentru că activitatea pe care o derulez e atât de intensă încât nu am reușit acest lucru. Dar și ceea ce fac poate fi numit un sport pentru că este destul de intens ca și activitate. Mai folosim bicicleta, dar nu într-un sistem competițional. Pur și simplu ne urcăm pe bicicletă și o luăm pe drumuri, pe străzi, pe dealuri, mai ales în zona asta de munte. Este și asta o activitate care îmi folosește foarte mult.

Ce bicicletă aveți?
Am trei biciclete! Cu cauciucuri diferite, cu foi diferite, e în funcție de zona pe care o folosești. Cu o bicicletă normală nu poți să urci, spre exemplu, pe drumul vechi în Poiana Brașov, trebuie să folosești o bicicletă cu cauciucuri cu specificul de zonă de munte.

Vi s-a întâmplat să veniți cu bicicleta și la Primărie?
Am fost, da…

Și cum vă privește lumea pe stradă?
În Brașov cred că poți să umbli mai bine cu bicicleta decât în alte părți. Mai ales în zona de centru a orașului lucrul acesta se poate face. Sunt foarte mulți iubitori care practică această mișcare și care se duc în zona din Schei, spre Pietrele lui Solomon. În zona asta mă mișc și eu. Când te întâlnești cu bicicliști este un salut de solidaritate, de apreciere, când treci pe lângă un cetățean sau o mașină…, nu m-a înjurat nimeni, chiar au fost foarte mirați sau au apreciat.

Aveți și culoar special pentru bicicletă?
În Brașov am încercat acest lucru, gândim niște proiecte pentru mountain bike sau piste de bicicletă. Lucrăm la un traseu de câțiva kilometri ca să ajungem chiar într-o zonă competițională. E o posibilitate pe care putem să o fructificăm și pentru cei care iubesc acest sport până la urmă și chiar ne gândim să ne încadrăm într-o etapă națională sau internațională.

Ce alte sporturi vă mai plac, chiar dacă nu le practicați?
Mi-a plăcut foarte mult fotbalul, însă în ultima perioadă și de câțiva ani îmi place handbalul. Și la handbal este, de exemplu, o diferență, mai mult apreciez handbalul feminin. Este o altă abordare, altă determinare, la băieți este mai mult o chestie de forță. La handbal feminin este și un pic de eleganță.

Dar și agresivitate…
Și agresivitate, dar feminină.

Istoria unei echipe de handbal: „La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou. Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, țin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare”

Apropo de handbal, în 2010, ați intervenit în forță ca să nu dispară echipa feminină din Brașov (n.r. – fosta Rulmentul, actuala Corona), la 4 ani distanță după ce s-a câștigat titlul.
Atunci era pe cale de dispariție echipa respectivă. Cu Mariana Tîrcă am făcut o treabă foarte bună, în sensul că am reușit să rezolvăm o problemă, să facem să nu dispară echipa, să nu se desființeze. Trebuia să mai parcurgem câteva etape, să terminăm ediția de campionat. Ne-am propus acest lucru, acest a fost obiectivul. La un moment dat, echipa nu mai avea nici tricouri, jucau fetele fără număr pe tricou pentru că efectiv nu aveau. Nu eu, Mariana Tîrcă a luat legătura cu câteva foste colege sau jucătoare care erau prin Spania, altele prin Italia, lucrau acolo într-un anumit domeniu. Le-au chemat, au venit aici, țin minte că ne-am întâlnit în benzinărie cu una dintre jucătoare, s-a discutat: „Hai, este problema asta”. Și mă bucur că am reușit să facem să avem 7 jucătoare pentru că la un moment dat era pericolul să nu mai fie nici echipa completă. Obiectivul a fost să ducem acea echipă la sfârșitul ediției de campionat, apoi să începem o reconstrucție, o etapă nouă. A fost o perioadă destul de grea, dar frumoasă până la urmă. Astăzi se demonstrează că am făcut o treabă foarte bună atunci și practic avem o echipă bună la Brașov în raport cu alte echipe din România. Nu avem nicio jucătoare străină, avem grupe de fetiție mici, de junioare care sunt în toate competițiile naționale.

Ați și luat titlul anul trecut la junioare 2…
Exact, iar anul acesta sunt vicecampioane, le și premiem. Tot azi (n.r la ora realizării interviului) îi premiem și pe hocheiști, au făcut o treabă foarte bună în Campionatul Național, chiar și în Liga MOL. Astăzi este o componentă comercială foarte profundă în ceea ce înseamnă sport. Aici trebuie făcut ceva, să organizăm sau să facem sportul pentru copii, pentru juniori, să creăm o bază de selecție, o resursă urmană care să fie avută în vedere și să facă performanță într-o anumită etapă. Se greșește foarte mult, mai ales în ceea ce înseamnă Legea Educației, trebuie să există prevederi foarte clare și să se facă foarte mult din acest punct de vedere. Eu nu sunt adeptul că ceea ce a fost înainte a fost rău. Mult comentata Daciada, avea un avantaj, o componentă foarte bună. Noi ca autorități poate trebuie să facem ceva mai mult sau poate ce nu fac alții și să creăm competiții interșcolare, interjudețene, să aducem copii la sport.

Prima amintire cu Cristina Neagu: „Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la școală, o cameră la un cămin. Știu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea”

Vorbeați mai devreme de Corona Brașov, veau să vă întreb, ce sentiment vă încearcă atunci când vedeți că cea mai bună jucătoare de handbal a lumii a făcut trecerea de la juniorat spre marea performanță aici la Brașov, introdusă de Mariana Tîrcă în prima echipă? Și care este cea mai puternică amintire de la un meci cu Cristina Neagu?
Printre primele lucruri a fost că trebuie să găsim un loc la școală, o cameră la un cămin. Știu că avea probleme de cablu, la internet, pentru televiziune, pentru că nu avea. Poate e un lucru nesemnificativ, dar își aduci aminte foarte ușor de lucrurile acestea. Vezi cât de mult au contat niște lucruri minimale, foarte simple pentru că ea era elevă atunci și a trebuit inclusă la cursurile școlare aici la Brașov. Sigur, cu tot ce a urmat, cu toată evoluția, lucrul acesta s-a văzut, pas cu pas, etapă cu etapă. Oricum, atunci, Mraiana Tîrcă din primele momente a spus: „Fata asta e foarte bună și va avea un parcurs… O să vedeți”. Eu atunci nu m-am gândit, am zis că așa fac antrenorii, așa spun când apreciază mai mult unii jucători. Dar s-a demonstrat că Mariana Tîrcă a avut ochi și știe ce trebuie să facă în sensul asta. Dar sunt jucătoare și azi la Brașov care vă asigur eu că vor face lucruri frumoase, sunt acum la nivel de junioare.

La cine vă referiți?
Sorina Tîrcă este una dintre ele, sunt sigur că fata asta va face o figură foarte bună, iar pe lângă ea toate junioarele care sunt în jurul ei. Anul acesta ne-am propus să facem și o echipă de Divizia A, dar formată din junioarele care sunt azi la Corona. Vom avea echipă de Ligă și echipă de Divizia A, iar fetele să joace și primul eșalon și în Divizie dacă e cazul, așa cum era odată, întâi formația de tineret, apoi cea de senioare. De unde să-și extragi resursa umană, jucători sau jucătoare ca la piață e foarte simplu. Noi cheltuim bani publici pentru treaba asta și nu cred că nu trebuie să existe conecntare și atenție pe ce înseamnă copii. Și asta este și atenția noastră, pe infrastructură. Când s-a înființat echipa de hochei… Nici nu aveam jucători la Brașov, tioți erau cetățeni români, dar de etnie maghiară și jucau pe la Odorheiu Secuiesc, pe la Cîrța sau prin altă parte. Dar jucau cu Brașovul pe tricou. După aceea am făcut și infrastructură, s-a structurat și echipa. Și iată că și la fel, la hochei, copiii se duc de dimineață, înainte de a merge la școală, să intre pe patinoar, să facă pregătire, întrucât nu mai încap. Avem grupe de copii, avem atât de mulți încât trebuie să fie și echipa mare și ceilalți copii într-o zi pe gheață, mai sunt și cei de la patinaj artistic, la fel și ei trebuie să fie pe gheață. E foarte plăcut să vezi lucrul acesta, e un sentiment atât de bun, înesamnă că ai făcut o treabă bună, că nu ai făcut lucrurile degeaba.

„Facem o sală polivalentă cu investiție proprie”. Antrenor canadian la echipa de hochei, bazin ultramodern de polo și natație și istoria scrimei sub Tâmpa

Cum ați adus antrenorul canadian la hochei?
Nu l-am adus eu, cei care se ocupă acolo vin și spun: „Trebuie să facem treaba asta sau am luat decizia asta sau am găsit că este o soluție mai bună persoana respectivă”. Au fost fel și fel de antrenori care au fost aici și care au făcut performanță bună de-a lungul timpului. Așa e când nu ai resursă umană, apelezi la ceea ce ai în momentul respectiv. Și la hochei am făcut o încercare acum 2 ani, când am spus: „În regulă, avem copii care au crescut foarte mult, ne permitem o ediție de campionat în care să nu ne gândim doar la performanță, ci să rezistăm între echipele din primul eșalon. Ne concentrăm foarte mult pe ce avem în ograda proprie”. Și i-am băgat pe toți care erau în structura proprie la echipa mare. Ne-au bătut toți, dar important este că am dat șansa jucătorilor să se confrunte cu duritatea de la nivelul de competiție de vârf. Și s-a demonstrat că din foarte mulți care au avut șansa asta, antrenorul a știut să vadă și să selecteze. Azi sunt deja copii care au provenit din pepiniera proprie. Am făcut câteva implanturi în etapa următoare și iată că anul acesta am câștigat campionatul și Cupa României.

Sunteți la un nivel optimi cu handbalul, cu hocheiul, mai puțin cu fotbalul…
Nu numai. Uitați-vă că avem acum la Brașov echipă de polo, am făcut secție de natație și sunt foarte mulți copii. Cu timpul, jucătorii de la echipa de polo vor fi din ograda proprie. Avem infrastructura, avem bazinul olimpic, normal că trebuie să faci polo și natație, Sport de echipă, avem echipa de handbal, avem sala modernizată. Sigur, ar fi bine să avem o Sală Polivalentă la Brașov, pe care o avem în plan să o facem în următoarea perioadă cu investiție proprie…

Cam în câți ani credeți că Brașovul va avea o nouă Sală Polivalentă?
Am așteptat, am făcut un demers la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Sporturilor. De la Guvernul actual am primit din păcate un răspuns negativ, că la Brașov nu există în plan o asemenea investiție. În asemenea condiții o vom face din resurse proprii, vom face un proiect în perioada următoare. Vom aloca fonduri de la bugetul local pentru asemenea investiție care este foarte benefică pentru Brașov din toate punctele de vedere… (n.r. primarul Brașovului a revenit apoi la ideea anterioară). Noi am reînființat la Brașov și secția de scrimă, a fost o tradiție, Mihai Covaliu este de aici din Brașov. Și din respect față de el am făcut un lucru bun, deși nu cred că are această pretenție. Ne-am consultat împreună și am făcut secție de scrimă la Brașov, am făcut selecție, s-au înscris deja foarte mulți copii. Am luat antrenori care au venit la Brașov, iar preșdintele clubului a făcut sportul acesta, are experiență în domeniu. Ionuț Achiriloaie este schiorul care reprezintă România la Jocurile Olimpice, a fost și la Soci, este între primii 50 la proba la care participă, iar el este sportiv legitimat la Corona. Pe lângă el, ca și reprezentare de vârf, avem și secție de schi la Brașov, unde avem foarte mulți copii, de la 8 ani, care au câștigat competiții foarte multe. Avem domeniu schiabil, avem infrastructură, am încerccăm să ne pliem pe ceea ce avem ca și tradiție într-un oraș de munte. Tradiția în ceea ce înseamnă scrima a venit ceva firesc, handbalul nu mai spus pentru că a existat această perioadă de vârf de-a lungul timpului, avem o colaborare pentru echipele de baschet cu CS Universitatea Brașov, polo și natația au venit, de asemenea, firesc. Am acoperit un palier foarte mare de sporturi, bazându-ne și concentrându-ne cu tot ce înseamnă resursă materială financiară și logistică pe copii, apoi și pe sport de echipă, să ajungem la vârf dacă pot să spun așa. Dar la bază să există mereu o resursă care să genereze jucători și jucătoare pentru echipa mare. Fotbalul? Din păcate, este o pată negativă pentru Brașov.

Ce nu a mers între Primărie și echipa de fotbal FC Brașov și istoria frumoasă și urâtă a efemerei Corona: „Cheltuiai foarte mulți bani pentru că stăteau și nu produceau nimic, atunci am văzut fața urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduși să figureze pe aici. Unii dispăreau și nu mai veneau înapoi și am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte țări, dar fără forme, cu antrenori aduși din alte părți, cu conducere din alte părți adusă pe aici”

Ce nu a mers între Primărie și echipa FC Brașov în ultimii ani?
A fost o perioadă cu mulți ani în urmă când Municipalitatea a avut un rol, a și avut participare, a și fost implicată ca entitate în tot ceea ce înseamna FC Brașov. Cu schimbarea în Societate Comercială, Municipalitatea a avut, la fel, o implicare, însă cu timpul lucrurile s-au degradat, în sensul că din punct de vedere al relaționării acestui parteneriat au început să scârțâie. Atunci, când într-o formulă de parteneriat nu există un respect, o abordare corectă, atunci mai bine te retragi. Însă, lucrurile au decurs în ultimii ani așa cum știm cu toții și s-a întâmplat ce s-a întâmplat.

La ce vă referiți, mai concret?
Noi am avut implicare în ceea ce privește componenta materială, logistică, am făcut ce trebuia făcut. Municipalitatea a avut și un rol financiar în acest parteneriat, dar lucrurile nu au evoluat într-un sens bun. De asta a apărut la un moment, sunt sigur că știți lucrul acesta, echipa de fotbal  Corona. Și totul a plecat de la un lucru de suflet, o inițiativă dintr-o joacă. Să facem la Corona o echipă formată din foști jucători de la Brașov, plecați de aici și ajunși la o anumită vârstă. Cheltuielile nu ar fi trebuit să fie foarte mari, având în vedere că toți au familiile aici, nu trebuie să-i plătești casă, să-i plătești masă, joacă din plăcere, pune suflet. Hai, să existe acest lucru aici, la început în liga a patra, apoi liga a treia.

Au fost trei ani cu promovări consecutive.
S-a dovedit că atunci când au pus foarte mult suflet și nu s-au axat pe partea materială, financiară, lucrurile au mers foarte bine. La un moment dat, lucrurile erau foarte plăcute, mergeau cu famiile în deplasare, cu sandwich-ul în buzunar, după meci stăteau toți împreună, a fost chestiune mai mult prietenească. Nu exista partea de interes material, erau și oameni în jurul echipei care ajutau din acest punct de vedere. Și când au pus foarte mult suflet, lucrurile au evoluat încât au ajuns în eșalonul de vârf. Personal, am fost întrebat și am spus că nu este o idee bună să se facă treaba aceasta pentru că atunci când depășești etapa aceasta pe care ai parcurs-o și ai făcut ceea ce ai făcut plăcere, cu implicare, sunt convins când ai ajuns la acel nivel superior totul se va strica, acolo lucrurile vor fi gândite și tratate altfel. Alții care au decis lucrurile din perspectiva asta au făcut altfel, au forțat puțin lucrurile și au spus că trebuie să intre în Liga Națională. Le-am spus că vor fi probleme din toate punctele de vedere, ca nivel competițional, ca parte materială, infrastructură, logistică, ca parte financiară. Cei care au decis, au luat o hotărâre greșită, s-a demonstrat ulterior că s-a confirmat ce am spus eu. Toți jucătorii care au evoluat, care erau în Brașov, care au avut un rol important, au fost dați la o parte. La Brașov erau vreo 30 și ceva de jucători, dintre care 30 erau din America de Sud, nu aveau nicio legătură cu orașul, iar unii nu au jucat niciun minut. Cheltuiai foarte mulți bani pentru că stăteau și nu produceau nimic, atunci am văzut fața urâtă a fotbalului. Am văzut ce s-a întâmplat, jucători care erau aduși să figureze pe aici. Unii dispăreau și nu mai veneau înapoi și am aflat ulterior că erau pe la alte echipe prin alte țări, dar fără forme, cu antrenori aduși din alte părți, cu conducere din alte părți adusă pe aici. Am spus că nu e regulă ce se întâmplă și că lucrurile trebuie să se închidă din acest punct de vedere. Și s-au închis, cred că a fost un lucru bun. Am considerat că municipalitatea să nu mai aibă o implicare la acest nivel, la acest sport, dar să ne concentrăm foarte mult pe ce înseamnă copii. S-a întâmplat acest lucru, iar la Corona s-a reînființat secția de fotbal, dar cu lucrurile foarte clar stipulate, pentru copii. Punct!

Marele club spaniol Celta Vigo a venit la Brașov! „Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziție de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Brașov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii.’

Ce presupune colaborarea cu Celta Vigo?
Ne-am întâlnit aici cu reprezentanții de la Celta Vigo, au venit în Brașov, au adus și antrenori spanioli, a fost un prim an, am văzut care sunt părțile bune, care sunt părțile mai puțin bune, care sunt problemele cu care ne confruntăm și din acest an lucrurile vor intra într-o altă etapă, în sensul că vom completa ce este de completat din punct de vedere al implicării noastre. Ce este infrastructură trebuie pusă la dispoziție de noi în mod gratuit, în acest parteneriat sunt copii sută la sută din Brașov. Nu ne propunem să facem o chestie comercială din acest punct de vedere, cum au interpretat unii. Vrem să le dăm o șansă acestor copii, să aibă unde să se manifese, unde să joace, să arate că sunt buni, să fie urmăriți, să fie selectați și poate că unul din sutele de copii din Brașov din această formulă, de la Corona sau din parteneriatul cu Celta Vigo, va ajunge vreodată cum s-a întâmplat și cu Cristina Neagu.

Ați adus practic un club din Primera Division aici la Brașov…
Da, ne-am întâlnit cu președintele de la Vigo (n.r. – Carlos Mourino), cu reprezentanții acestui club care la fel au fost aici. Am stabilit ce trebuie să facem anul acesta mai mult decât anul trecut. Și cred că lucrurile vor merge într-o direcție bună.

Câți bani cheltuie Primăria Brașov pentru sport, spre exemplu, în 2017. Sau cât a cheltuit anul trecut?
Există o prevedere legislativă, pe ghidul de activități sportive care stă la baza acestei activități în municipiul Brașov, unde municipalitatea este implicată. Depinde: sunt cheltuieli cu resursa umană, ce reprezintă o parte,sunt  cheltuieli materiale, ce reprezintă altă parte, iar cheltuielile cu infrastructura, cu întreținerea, o altă componentă. Dacă le punem cap la cap avem un efort bugetar destul de consistent. Însă pe ghidul de finanțări de activități sportive anul trecut au fost alocate vreo 6 milioane de lei. Nu e mult, dar am făcut o treabă foarte bună cu bani puțini. Mai sunt și alte completări din punct de vedere al unor venituri, care sunt din partea unor parteneri, sponsori sau oameni implicați, parte a acestui proiect. Anul acesta pe componenta aceasta a fost o sumă mai mare decât anul trecut, făcând o evaluare că au crescut numărul de copii și numărul de secții care au fost înființate. Nu ne concentrăm să dăm bani pentru nu știu ce salarii foarte mari, ne concentrăm să cheltuim bani pentru ceea ce înseamnă funcționarea și necesarul din punct de vedere infrastructură, logistică, resursă umană, materiale.

 

„Trebuie să ne concentrăm pe resursa umană proprie, copii, categorii de vârstă diferite”. Viziunea sa despre Ordonanța de Guvern privind Legea Sportului: „Ordonața îți oferă un cadru legal, dar să nu pici într-o altă parte, să nu încalci legea, să ai o problemă. E bine că s-a creat acest cadru general”

Cum ați primit Ordonanța de Urgență pe modificarea Legii Sportului?
Chiar citeam într-o publicație că Guvernul a făcut un lucru rău că a făcut treaba asta. Nu am văzut normele metodologice, nu am văzut detaliile care să-mi dea posibilitatea să spun că e bine sau nu e bine. Într-un sens e bine că a dat posibilitatea ca să existe o implicare a autorităților în susținerea activității sportive. Din punctul meu de vedere, trebuie făcut în așa fel încât concentarea să existe pe ce am realizat noi la Brașov la nivel de copii. Să ne implicăm și să redirecționăm resurse pe componentă. Dacă ne ducem pe o chestiune de natură comercială, în așa fel încât să aruncăm cu bani pe salarii, sume foarte mari date pe jucători, jucătoare, nu cred că este în regulă. Asta dăunează sportului, în general vorbesc. Să aduci foarte multe jucătoare din afară într-o echipă, înseamnă că neglijezi resursa umană proprie. Poporul, țara asta are și jucători ce pot fi pregătiți, fructificați. Dar dacă nu începi de la copii, să creăm o bază, nu putem aștepta să se inventeze un jucător peste noapte. Și în fotbal, uitați-vă, a câștigat anul acesta campionatul o echipă care a fost înființată acum 7 ani. Acolo a existat implicare, Hagi a făcut o treabă foarte bună, dar  eu cred că a făcut și un efort extraordinar financiar și uman peste cât poate. S-a văzut că acolo unde există determinare, implicare, cu jucători și resursă umană, poți să faci o treabă bună și performanță. Noi trebuie să ne propunem lucrul acesta, altfel… CSM București este un exemplu, dar eu nu sunt de acord cu de fac ei.

Veți intra într-o competiție cu ei?
Ca să aduci jucătoare, antrenoare, toate din afara țării… Bun, pentru imagine, la nivel european, e ceva. Azi dacă ai resurse financiare poți să faci o treabă de genul acesta, dar Baia Mare, ați văzut? Vâlcea ați văzut? Nu e bine. Să nu se interpreteze că am eu ceva, e doar un punct de vedere, o părere. Noi la Brașov am parcurs o etapă de genul acesta când a fost un vârf, după care s-a picat iarăși. A fost doar o gândire comercială, nu e în regulă. Eu cred că trebuie să ne concentrăm pe resursa umană proprie, copii, categorii de vârstă diferite.

Un alt efect al acestei Ordonanțe, susțin foști mari sportivi români, ar fi că autoritățile locale vor direcționa mai mulți bani către jocurile de echipă, nu către sporturile individuale, gen atletism, gimnastică, natație. Ce spuneți de această percepție?
Depinde de la caz. Eu v-am spus cum am gândit noi, ce concept sănătos am avut la Brașov. Am făcut și facem lucrul acesta în perioada următoare și pentru gimnastică. Facem o sală de sport la școala unde avem tradiție în gimnastica ritmică în Brașov. Am alocat resurse bugetare în sensul acesta. Pentru a participa la competiții, am înființat o secție și la Corona, am omis să spun acest lucru mai devreme. Depinde de ce strategie are fiecare comunitate. Nu primarul stabilește treaba aceasta, este un Consiliu Local care decide, este format din 27, 31, 35 de oameni normali la cap. Ordonanța trebuie să creeze cadrul general, să intre în detalii și să spună faceți așa sau așa, nu cred că este cazul. Ordonața îți oferă un cadru legal, să nu pici într-o altă parte, să nu încalci legea, să ai o aștă problemă. E bine că s-a creat acest cadru general. Repet, nu cunosc amănunte pentru că nu am văzut norme, anumite detalii din Ordonanță. Doar din ceea ce înseamnă comunicarea publică am înțeles despre ce este vorba, deși minstrul Sporturilor este de aici, din Brașov. (n.r. – fostul ministru). N-am apucat să discut cu el despre treaba asta. E bine că Marius Dunca, ministrul Sportului este din Brașov, Mihai Covaliu, președintele COSR, este din Brașov, Florin Florea, președintele FR de Atletism este din Brașov, avem o reprezentare bună cel puțin din această perspectivă, cea mai bună jucătoare a lumii la handbal a plecat tot din Brașov.

Care e condiția ca Brașovul să beneficieze de un stadion de fotbal modern. „Să se ajungă la un moment zero!”. De ce e un atu faptul că Sepsi va evolua la Brașov în Liga 1 și ce spune despre fiul orașului, Lăcătuș, și războiul Steaua – Armată

Dar Brașovul nu are un stadion de fotbal modern…
Da, este și asta o problemă. Este aceeași situație ca și în cazul sălii de care vorbeam. Va avea și Brașovul un stadion de fotbal. În ultimii ani am avut un proiect să construim, să avem strategic un stadion nou la Brașov.

Și de ce nu s-a mai construit?
V-am dat un exemplu ceva mai devreme, noi am înființat echipă de hochei și am jucat în altă parte. Cred că trebuie să avem în primul rând o echipă competitivă la Brașov. Și oamenii, cetățenii pot să spună, de ce să faci un stadion la Brașov când noi nu avem o echipă? Până la urmă cetățenii sunt parte în decizia asta a comunității. Sigur că sunt foarte mulți iubitori de fotbal, dar eu cred că, în Brașov, lucrurile trebuie să se clarifice, să se curețe, să se ajungă la un anumit moment zero și să se spună: „trebuie să începem o reconstrucție din punctul acesta de vedere”. Și hai să vedem ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, unde suntem și ce putem să facem din acest punct de vedere.

Este vara aceasta un fel de moment zero, având în vedere că FC Brașov își trăiește ultimele zile?
Nu este un lucru atât de plăcut, așa de satisfăcător pentru că se termină sau se închide ceva ce putea să aibă un alt parcurs în privința asta. De asta evit să mă bag în povestea asta și am ales să construim la nivelul municipiului structura cu copiii și oamenii care au fost odată implicați și au avut un rol în ceea ce înseamnă fotbalul în Brașov. Sigur, este necesar ca la Brașov să avem o sală polivalentă și un stadion, altfel decât este acum. Iar asta să fie o implicare a municipalității Brașov ca și investiție, ca și infrastructură. Pe partea cealaltă de structură de echipă de fotbal nu cred că este bine ca municipalitatea să facă treaba asta.

De ce?
Pentru că aici trebuie să existe un conglomerat, o formulă mixtă care să facă treaba sta și cu oameni din zona respectivă, de specialitate, oameni din zona privată. Cred că acest lucru este posibil, dar echipa asta se desființează, moare, administratorii, insolvență, unii sunt împotrivă, alții invers, unii pun bețe-n roate, alții pun piedici. Nu poți să construiești în formula asta, este foarte greu. Jucătorul stă și se uită: „în ce lumă trăiesc, unde sunt eu aici!?”. Uitați-vă la Sf. Gheorghe, care este aici la câțiva kilometri…

Vă doare că ar putea veni să joace în Brașov?
Poate e un lucru bun, că nu rămâne stadionul acesta în paragină, cel puțin va avea o utilitate, iar iubitorii de fotbal ar avea posibilitatea să participe la meciuri. Poate va fi un meci Sepsi cu Steaua, iar iubitorii steliști vor avea posibilitatea să vadă lucrul acesta, un meci la Brașov

Steaua sau FCSB? Unul dintre marii jucători ai României, Mraius Lăcătuș, este din Brașov.
Marius Lăcătuș care s-a născut aici și cu care, la fel, am o relație foarte bună. Povestea asta cu FCSB, cu Steaua, nu face deloc bine fotbalului. Toată tevatura, venim să aducem anii din urmă, să schimbăm lucrurile, situația, regulile, haosul, brambureala asta nu sunt deloc bune. Este un chin. Ai senzația că este ceva care nu se mai termină și tot timpul este o luptă continuă, vrei să ajungi undeva și nu mai ajungi.

Ce spune despre FOTE și ce planuri are. Dezvăluiri despre cum a fost organizată competiția din 2013 și de ce trebuie ca întreaga țară să susțină Brașovul

Am depășit spațiul alocat, dar intrăm în prelungiri, vă mai reținem atenția cu Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE). Ați organizat o competiție de acest gen în 2013, cu ce ați rămas și dacă intenționați pe viitor să organizați și Jocurile Olimpice de Tineret la sporturile de iarnă.
Da, chiar am discutat cu Mihai Covaliu pe această temă, în iarnă, cu Octavian Morariu, cu Adi Veștea de la Consiliul Județean, ne-am întâlnit și am discutat. Am făcut și o scrisoare de intenție în acest sens. O asemenea competiție nu trebuie să fie însă doar a Brașovului, nu este o competiție națională. În toată lumea când se organizezază asemenea întreceri nu e doar proiectul unei localități sau unei zone anume, ci a unei țări.

La ce vă referiți?
FOTE a fost o competiție la care tot greul a picat pe noi, Brașov, Râșnov, Predeal și Cheile Grădiștei cu Ovidiu Gârbacea, care a fost parte în acest proiect și a contat foarte mult. Ceea ce a făcut el la Cheile Grădiștei este extraordinar și trebuie apreciat de 1.000 de ori. Am făcut față, ne-am ridicat la un anumit nivel. Mulți nu se așteptau să facem față pentru că am fost lăsați de unii singuri, în ultima perioadă a trebuit să ne descurcăm, la nivel guvernamental am fost chemați și puși să facem într-o lună de zile ce trebuia să facem într-un an sau 2 ani. A fost și un lucru bun că astfel s-a creat și un proiect de țară în așa fel încât in infrastructură s-au investit mulți bani. La Râșnov s-au construit trambulinele la sărituri, complexul nu este finalizat întrucât este nevoie și de tribune și alte dotări care sunt necesare, dar se organizează etape de Cupă Mondială, vin sportivi din multe țări. Așadar, efectele se văd și acum. În Poiană s-au făcut investiții în infrastructura de schi, a contat mult și trebuie să existe această infrastructură, s-a dovedit și din punct de vedere al agrementului. Avem în acest sens un proiect, să extidem spre Râșnov infrastructura cu pârtie și transport pe cablu. La Predeal s-a făcut la fel infrastructura respectivă și a contat foarte mult. Depinde ce ne propunem noi ca și țară, am discutat și cu președintele României, care a fost de curând la Brașov, am făcut referire la FOTE și i-am spus că suntem în acest parcurs, acest demers pe care l-am făcut.

Ce feed-back ați avut?
A rămas chiar impresionat și a spus „wow”, ar fi foarte bine să facem treaba asta. Sunt convins că acum, cu ministrul actual al Sportului care e din Brașov (n.r. – Dunca nu mai este ministru), cu Mihai Covaliu, cu Octavian Morariu care este în Board-ul CIO o să avem o șansă. Și cred că FOTE a contat foarte mult pentru că am lăsat o impresie foarte plăcută țărilor care au participat, a fost tot staff-ul CIO la Brașov cu această ocazie, au rămas foarte surprinși, nu se așteptau ca noi să fim în stare să organizăm o asemenea competiție. Toate semnalele premergătoare începerii erau negative. Am demonstrat că am făcut o treabă foarte bună.

Ținta este 2024?
Da! Sper să reușim sau cei care vor fi implicați în povestea asta în următorii ani să facă ceea ce trebuie să facă din acest punct de vedere.

Mult succes! Mulțumim pentru timpul acordat!
Vă mulțumesc și eu.

Publicat: 16 06. 2017, 13:17
Actualizat: 16 06. 2017, 14:44