INTERVIU | Cristina Neagu, după ce a cucerit Liga Campionilor: „Sunt mândră că joc aici, e o diferență enormă față de ceea ce e în România”. Cum a jucat cu entorsă tot meciul și ce a făcut diferența în acest sezon

Cristina Neagu e, în sfârșit, o jucătoare împlinită. A pierdut două finale ale Ligii Campionilor în 2010 și 2014, dar după cinci ani de chin, presărați cu accidentări și eșecuri, Neagu a câștigat, în sfârșit, competiția, după ce Buducnost s-a impus duminică, scor 26-22, cu Larvik. 

• Cu 102 goluri, Neagu a devenit golghetera competiției din acest an, la egalitate cu Andrea Penezic. Trofeul l-a luat acasă, însă, Cristina

Șase televiziuni au ținut să o oprească pe Cristina Neagu imediat după ce a sărbătorit victoria din finala Ligii Campionilor cu Larvik. Apoi o altă mulțime de ziariști maghiari, muntenegreni, norvegieni, dar și români. Oboseala i se citea pe față, dar acceptă să discute cu plăcere cu fiecare. E vizibil mulțumită, poate ușor exuberantă. Dar cine nu ar fi după o asemenea finală? De fapt, după un asemenea sezon? Din 15 meciuri, Buducnost a câștigat 14 și a remizat unul singur. Și cine nu-și dă seama că Neagu nu a fost o parte integrantă a echipei muntenegrene, poate fi considerat nebun. Până atunci, Neagu a reușit un sezon fabulos, cu trofeul Ligii, dar și cel de golgheter al turneului.

Neagu a sărit direct în brațele antrenorului Dragan Adzic după finalul meciului

„Am fost acuzate că jucăm murdar. Pe mine nu mă interesează”

Anul trecut eram tot aici, la Budapesta, dar după o finală pierdută. Spuneai atunci că în 2015 veți reveni mai puternici și veți câștiga trofeul. Iată că previziunea ta s-a adeverit.
În spatele succesului nostru e un sezon plin de muncă, plin de transpirație. Am muncit foarte mult în ultimul an, a fost foarte greu, ne-am pregătit din plin pentru aceste două zile, pentru acest Final 4. A fost, ieri, o victorie clară cu Vardar, la 10 goluri, iar cu Larvik am avut constant șapte-opt goluri. Cred că am controlat fără probleme acest meci…

…dar ați avut o cădere în repriza secundă!
E normal, Larvik a încercat să înscrie cât mai repede, minutele se scurgeau greu, dar cred că nu a existat niciun moment problema unei alte campioane decât Buducnost.

Ați început cu un parțial de 4-0, a fost cheia jocului, nu?
Să știi că cheia jocului nostru e apărarea, întotdeauna e apărarea. Am auzit că noi jucăm mai dur, că jucăm murdar. Sincer, pe mine nu mă interesează. Am jucat foarte bine pe apărare. Se întâmplă să faci astfel de faulturi, handbalul se joacă azi într-o viteză mult mai mare și există și astfel de faulturi. Astăzi a fost singură echipă pe teren și ea s-a numit Buducnost.

Cristina Neagu a ieșit accidentată în secunda 49 a finalei, dar și-a revenit și a reintrat pe teren în minutul 7

„Entorsa nu avea cum să mă scoată din meci”

Ne-ai speriat pe toți cu accidentarea din secunda 49, ce s-a întâmplat atunci?
A fost o entorsă, s-a întâmplat, am călcat greșit. Dar nu avea cum să mă scoată din meci!

Emoțiile?
Nu emoțiile! Așa a fost să fie, mi-a fost puțin greu, îți dai și tu seama că nu e ușor. Dar am spus întotdeauna că Buducnost Podgorica este o echipă puternică, o echipă în adevăratul sens al cuvântului.

Ți-a fost greu să joci? Să calci?
Nu vreau să mă plâng acum, nu vreau să găsesc scuze că azi am jucat, poate, mai prost. Până la urmă am medalia la gât, sunt golgheter, chiar nu mă interesează. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am așa o echipă, că fac parte dintr-o astfel de echipă. Sunt mândră, mândră că fac parte dintr-un astfel de colectiv, dintr-un astfel de staff.

Chiar, cum e să fii golgheteră? Păstrezi tu trofeul?
Titlul de golgheter e unul dintre cele mai frumoase din cariera mea, cu siguranță. Îl iau eu acasă, iar Andreei Penezic îi vor trimite unul săptămâna viitoare.

Buducnost e la al doilea trofeu al Ligii Campionilor, după cel cucerit în 2011

„E diferență mare între ceea ce se lucrează în România și ce e la Buducnost”

Cum e să pierzi trei finale și să o câștigi pe a patra?
Dumnezeu mi-a dat după atăția ani de momente neplăcute și de momente grele un moment atât de frumos. E cel mai frumos moment al carierei. Pot să spun că e o diferență foarte mare între ceea ce se lucrează în România și ceea ce se lucrează aici…

La ce te referi?
La orice! De la antrenamente, la pregătire de joc, la mentalitate, la orice. Dar azi nu am crezut nicio secundă că nu vom câștiga meciul!

Dar păreai încrâncenată…
Eram încrâncenată pentru că am avut și problemele cu glezna, dar e cea mai frumoasă zi din viața mea!

Știați că avem o pagină de Facebook dedicată handbalului?