Maratonul, un fenomen social!** ProSport vă prezintă o serie de personaje și situații inedite din proba probelor

Maratonul a stârnit de-a lungul timpului nu numai ambițiile atleților, la solicitanta cursă de 42,195 km participând de la persoane de 100 de ani, ori de 180 de kg, până la nudiști, nevăzători, infractori sau gravide. În ceea ce privește locurile de desfășurare, pe lângă competițiile celebre de la Tokyo, Londra sau New York, s-au organizat maratoane în cele mai inaccesibile zone ale globului, precum în Sahara, pe Everest, la Polul Nord sau pe o insuliță de 6 km pătrați… ba până chiar și în spațiul cosmic.

Câteva maratoane s-au desfășurat sub auspicii culturale, altele au avut iz politic, însă, din nefericire, la unele curse s-au inregistrat atât victime, cât și trișori.

Francisco Lazaro, prima victimă

În anul 490 (î.Hr.), solul Philippides a adus vestea victoriei grecilor conduși de regele Miltiades asupra perșilor. Alergase aproximativ 42 de km de la Maraton – locul luptei, până la Atena pentru a da vestea „Chairete, enikesamen”! („Am învins!”). Și maraton a rămas astfel numele întrecerii atletice care se desfășoară pe distanța de 42,195 km. Din nefericire, legendarul Philipides nu a fost singura victimă, urmându-l și alți alergători jertfiți pe altarul maratonului.

Primul atlet care a decedat în timpul desfășurării unei ediții a Jocurilor Olimpice este un maratonist, portughezul Francisco Lazaro (21 de ani). Asta s-a întâmplat la ediția din 1912 de la Stockholm, cauza morții acestuia fiind deshidratarea. În încercarea sa de a transpira cât mai puțin și implicit de a-și îmbunătăți performanța sportivă, maratonistul și-a uns corpul cu o soluție pe bază de ceară. Corpul nu i-a mai putut respira, acest lucru urmând să-i fie fatal. Povestea lui Lazaro a servit drept subiect romanului „Cimitirul de piane” al lui Jose Luis Peixoto.

Coșmarul din Detroit

Dar lista morților înregistrați la maratoane nu se oprește aici. Un caz ciudat a avut loc în octombrie 2009, la cursa din Detroit, unde pe parcursul a 16 minute, cam la același km s-au înregistrat trei decese. Anul acesta, doi participanți la maratonul din Philadephia au decedat pe traseu. Însă au mai fost și alte victime. Un cardiolog din Minneapolis a încercat să răspundă la întrebarea dacă este maratonul un sport sigur, el susținând că rata deceselor la această cursa este de 0,8 în cazul a 100.000 de participanți.

Locuri ciudate – de la insula Tresco până în spațiu

„Cel mai mic” maraton din lume se bucură de acest titlu nu pentru că nu ar avea distanța clasică de 42,195 km, ci pentru că se desfășoară pe una dintre cele mai mici insule din lume. Tresco Marathon are loc din anul 2000 pe o insuliță cu același nume din largul coastelor britanice. Suprafața de pământ pe care se aleargă nu e mai lungă de 4 kilometri și lată de circa 1,5 km, așa că pentru a se parcurge distanța maratonului se dă ocol de șapte ori și jumătate insulei. Insula, care se află în proprietatea unei familii, este locuită permanent de circa 150 de persoane.

Cu avionul și cu vaporașul

Pe Tresco se ajunge după un zbor de circa 30 de minute plecând din aeroportul Newquay din Cornwall, urmat de un drum de 10-20 minute cu un vaporaș. Evident, atleții nu puteau să nu alerge pe Everest, cursă care dacă nu ar fi existat, ar fi inventat-o. Astfel, maratonul Tenzing-Hillary are loc în fiecare an, în data de 29 mai, în amintirea primei ascensiuni pe vârful Everest, reușită de Edmund Hillary și de șerpașul Tenzing Norgay, în 1953.
Alergătoarea britanică de ultra-maratoane Elizabeth Hawker (35 de ani) a stabilit recent o performanță mondială, reușind să alerge din tabăra de bază a Everestului (circa 5360 m altitudine) până în capitala Nepalului, Kathmandu, în mai puțin de trei zile. Hawker a parcurs distanța de 320 kilometri în două zile, 23 de ore și 25 de minute. În zona himalayană se organizează puține competiții de ultra-maraton, cea mai cunoscută fiind SoluKhumbu Trail, o cursă de circa 217 km și peste 15 mii de metri diferență de nivel. Anul acesta s-a organizat prima ediție a Everest Trail Race, pe o distanță de 160 km, în șase etape.

Pe vârfurile lumii

De asemenea, inventivii maratoniști au „înfipt steagul” și în alte zone inaccesibile ale globului, precum Sahara, Polul Nord și Polul Sud sau Siberia. Unei americance i s-a părut plictisitor să mai alerge maratonul pe Pământ, astfel că s-a mutat în… spațiu. Astfel, în aprilie 2007, Sunita Williams, unul dintre astronauții aflați la bordul ISS, a alergat un maraton în spațiu, realizând o premieră în istoria acestei probe.

Williams a alergat pe un covor rulant la peste 300 km deasupra Terrei, în același timp cu participanții la maratonul de la Boston, care au luat startul la ora 17:00. Femeia astronaut a alergat în condiții mai bune decât concurenții de pe Terra, care au fost nevoiți să înfrunte ploaia și vântul puternic. Pe ISS, care se deplasează cu 30.000 km pe oră, temperatura de 26 de grade a fost mai blândă decât cele 9 grade înregistrate la Boston. Purtând numărul 14.000 și fiind legată de covor cu niște curele pentru a nu pluti în spațiu, Sunita Williams a terminat maratonul din spațiu în patru ore și 24 de minute, cu un an înainte la maratonul de la Houston, ea obținând timpul de trei ore, 29 de minute, 57 de secunde.
Gravide, bătrâni, grași, nevăzători și infractori

Cunoașterea limitelor și autodepășirea sunt stări pe care le încearcă la un maraton nu numai atleții. Astfel, la 100 de ani (împliniți la 1 aprilie anul trecut), Fauja Singh, un britanic de origine indiană și religie sikh, a devenit cel mai vârstnic alergător care a reușit să termine o cursă de maraton. În cadrul competiției desfășurate în octombrie la Toronto, Singh (al cărui prenume înseamnă Soldatul) a reușit să parcurgă cursa într-un timp de opt ore. Pentru această performanță el a intrat în Cartea Recordurilor. Singh s-a apucat de alergare acum două decenii, după ce și-a pierdut soția și copilul. Această cursă a fost cea de-a opta la care a participat, prima terminând-o la vârsta de 89 de ani. Cel mai bun timp al său a fost de 5 ore și 40 de minute, realizat la vârsta de 92 de ani. Pentru anul acesta Fauja Singh își dorește să fie unul dintre purtătorii torței olimpice ce va duce flacăra la Londra.

La 92 de ani în Honolulu

Recordul de cea mai vârstnică femeie ce a terminat un maraton este deținut din martie de către americanca Gladys Burrill, care la 92 de ani a alergat în Honolulu, reușind să treacă linia de sosire după 9 ore și 53 de minute. O persoană extrem de activă toată viața – a fost pe rând pilot de avioane, alpinistă și călăreață – Gladys Burrill a alergat primul său maraton la vârsta de 86 de ani. La 10 aprilie, la Rotterdam, Ed Whitlock a stabilit un nou record la maraton la grupa de vârstă 80-84 de ani. Canadianul a alergat cursa în 3 ore și 25 de minute.

Dacă la unii vârsta nu e o problemă să participe la maraton, la alții nici greutatea nu constituie un inconvenient. La cele circa 180 de kilograme pe care le are e clar supraponderal. Astfel, Kelly Gneiting (foto mic), un american de 40 de ani, a terminat în martie anul acesta maratonul de la Los Angeles. Timpul înregistrat, 9h:48m:52s, deja nu mai contează. Iar alți concurenți aleg să alerge cu altfel de „greutate”… tot în burtică.

A alergat și a născut

Amber Miller, o americancă în vârstă de 27 de ani a născut o fetiță, June, la șapte ore după ce a alergat la maratonul de anul acesta de la Chicago. De asemenea, nevăzătorii și persoanele cu handicap aleargă la cursele de maraton. Și nici condițiile meteo vitrege nu-i împiedică să parcurgă cursa. Un nevăzător britanic, Miles Hilton-Barber, a participat în ianuarie 2002 la maratonul de la Omsk (Siberia), care se desfășoară la minus 42 de grade Celsius.

Și cum la competiții concurenților nu li se cere cazierul, pe lista participanților nu puteau să absenteze infractorii. Astfel, în august 2003, Ana Luiza dos Anjos, o hoață de buzunare din Brazilia, a devenit una dintre cele mai bune maratoniste din această țară. Atleta a declarat că obișnuia să fure portofelele și mâncarea oamenilor pe străzile din centrul orașului Sao Paulo. Însă cel mai cunoscut infractor rămâne austriacul Johann Kastenberge, care în anii ’80 a reușit să câștige câteva concursuri, unul dintre acestea fiind cel de pe muntele Kainach (Austria). Iar când nu alerga, Kastenberger avea o ocupație periculoasă, fiind implicat în jefuirea a zece bănci și în moartea unui bărbat și a două femei.

Concerte, nudiști și roboți

Dar cursele de maraton se pot desfășura și sub auspicii culturale. Astfel, în luna mai a acestui an peste 2.500 de atleți au luat parte la Shakespeare Marathon în orașul Stratford-upon-Avon. În fiecare an, la început de iunie, membrii orchestrei simfonice din orașul canadian Kingston se îmbracă în tricouri cu mânecă scurtă și în șorturi și încep să cânte. Dar nu orice, ci o simfonie de Ludwig van Beethoven, „Eroica”.. Cursele de alergare se pot desfășura și sub auspicii culturale. Festivalul Roskilde din Danemarca are loc de pe 1 până pe 4 iulie. Este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa continentală, fiind al doilea ca mărime după Festivalul Glastonbury din Marea Britanie.

L-a oprit poliția cu pistolul

Pe parcursul festivalului se țin concerte ale unora dintre cele mai cunoscute trupe ale momentului, se prezintă filme independente și tot felul de noi forme artistice. Pe lângă acestea, Roskilde Festival este cunoscut la nivel mondial pentru maratonul nud care are loc an de an. Însă alții nu au fost la fel de norocoși – în luna mai, un participant la maraton a fost oprit de poliție cu un pistol cu electroșocuri deoarece alerga dezbrăcat prin Cincinnati. Brett Henderson, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat pentru indecență, când participa la „maratonul porcului zburător”. Iar unde altundeva decât în Japonia s-a organizat primul maraton pentru roboți. „Robo Mara Full” a avut loc pe 24 februarie 2010 și a fost deschis doar androizilor cu două picioare. Roboții au fost nevoiți să parcurgă 422 de ture pe un circuit închis de 100 de metri, acoperind astfel cei 42 de kilometri.

Hoții, dopaj și politică

Politica nu putea să nu își întindă tentaculele și asupra sportului, atingând și maratonul. Astfel, în ianuarie 2007, Bahrain a retras cetățenia unui atlet de origine kenyană, după ce acesta a participat fără permisiune la un maraton în Israel. În dorința de a-și atârna cununa cu lauri, unii maratoniști mai folosesc și metode nepermise.

Cu autobuzul în cursă

Fred Lorz este pentru mulți primul trișor din istoria olimpismului modern. Atletul american a câștigat maratonul de la JO de la San Luis, din 1904, dar când a mers să-și ridice medalia de aur a aflat că este descalificat, pentru că folosise o mașină pentru o porțiune de 10 kilometri din cursă. Anul acesta 30 de participanți la un maraton în China au fost descalificați pentru că au recurs la dubluri sau au parcurs o parte din cursă cu mijloacele de transport în comun. Unii concurenți au recurs la mijloacele de transport în comun pentru o parte din cursă, în timp ce alții le-au cerut unor sportivi mai buni să le ia locul.

Un caz dintr-o cursă de maraton figurează între cele mai scandaloase 10 cazuri de înșelătorie din istoria sportului: Rosie Ruiz este o atletă americană de origine cubaneză, care a câștigat clasicul maraton de la Boston în 1980. Ea a fost descalificată, fiind bănuită că atât la cursa de la New York, cât și cea de la Boston a folosit metroul pentru a încheia competiția. Nici substanțele interzise nu au fost străine de unii maratoniști. Anul acesta, în aprilie, sportiva lituaniană Zivile Balciunaite, campioană europeană la maraton în 2010, a fost suspendată doi ani pentru dopaj de către Comisia de Disciplină a Federației de Atletism din Lituania, deoarece a folosit testosteron.

În aceste condiții, maratonul, care deja nu mai este numai apanajul atleților, a devenit un fenomen social fascinant. A pătruns până și în România, în țara unde s-au găsit unii care să o stropească cu bere pe campioana olimpică a probei Pușa Diță în timp ce se antrena în parc sau alții care înjură alergătorii deoarece pe parcursul Maratonului Internațional București s-a oprit circulația.

2h03:38 e recordul mondial la maraton (masculin) deținut de kenianul Patrick Makau

2h15:25 e recordul mondial la maraton (feminin) deținut de britanica Paula Radcliffe

2h12:30 e recordul României la maraton (masculin) stabilit de Cătălin Andreica (1978)

2h21:30 e recordul României la maraton (feminin) stabilit de Pușa Diță (2005)

Publicat: 13 01. 2012, 09:12
Actualizat: 13 01. 2012, 09:15