Gimnastica din spatele bronzului de la Universiadă! Cristina Toma: „Triplusaltul e o probă dură, dar îmi place riscul”

Triplusaltista Cristina Toma (24 de ani) înviorat probele de sărituri din atletismul românesc cucerind joi seara, la Kazan, medalia de bronz în finala de la triplusalt din cadrul Universiadei din Rusia. Eleva fostei mari campioane Vali Ionescu a urcat pe treapta a treia a podiumului după ce a înregistrat cel mai bun rezultat personal al sezonului, 14,14 m, la doar 15 centrimetri de recordul personal, 14,29 m, atins în 2009, pe Stadionul Dinamo. La JMU, constănțeanca descoperită de antrenoarea Lenuța Dragomir a fost întrecută de Ekaterina Koneva (14,82 m) și de poloneza Anna Jagaciak (14,21 m) și a adus a patra medalie atletismului la Kazan după dubla Andreei Ogrăzeanu (bronz la 100 m și 200 m) și aurul elevei lui Augustin Barbu, Roxana Bîrcă (5.000 m).

Povestea Cristinei, poreclită de apropiați „Țânțarul”, s-a țesut mai întâi la aparatele specifice unei săli de gimnastică. A bătătorit covorul de la sol timp de șapte ani, a escaladat treptele performanței în concursurile zonale de copii, dar pe la 10 ani, atletismul avea  să o atragă cu o forță magnetică. Și timpul a dovedit că a luat decizia corectă. A cârmit spre portativul Stadionului Farul, iar debutul, surprinzător sau nu, nu și l-a făcut pe culoarul de la sărituri. Povestește Cristina.

„Pe la 11 ani, aveam foarte multă energie, iar antrenoarea de la gimnastică m-a trimis la Lenuța Dragomir, cu care m-am pregătit la atletism (n.r. fosta antrenoare). Dar să nu credeți că am făcut din prima triplusalt! Pentru că prima diplomă am luat-o în proba de 600 m (n.r. specifică la copii și juniori). Am făcut și garduri, și lungime, iar primii pași în triplusalt i-am efectuat prin 2005″, aruncă Toma o privire nostalgică spre finalul anilor ”90. Antrenamentele din gimnastică au făcut-o să se adapteze rapid și la toate cerințele specifice pregătirii din atletism, iar proba în care făcut istorie Rodica Mateescu a început să o ispitească.

Cristina a optat pentru șotronul la nisip, una dintre cele mai dificile specialități din atletism, o probă care te uzează și în care accidentările la genunchi, glezne și coloană sunt foarte întâlnite. Și, încă din perioada junioratului, ea a devenit o prezență constantă în lotul național. „La proba pe care o practic e sunt importante viteza, mobilitatea, forța, niște caracteristici pe care le poți dezvolta cu trecerea timpului. Triplusaltul e o probă dură, dar îmi place riscul”, clipește vesel eleva antrenoarei Vali Ionescu. În urmă cu două sezoane, Toma cucerea argintul la Campionatul European de tineret, iar medalia obținută îi deschidea noi perspective. „Medalia de Kazan îmi hrănește moralul, mă face să muncesc și mai mult și vine ca un balsam după antrenamente în care am dat tot ce e mai bun din mine. Sper să progresez și să am un sezon cât mai bun”, încheie atleta din Constanța.

14,29 – metri e cel mai bun rezultat al Cristinei (2009)
15,16 – metri e recordul României la triplusalt – Rodica Mateescu (1997)